Îmi place la ţară. Să iau aer, să stau pe şezlong printre flori, să admir priveliştea, să mănânc grătar şi porumb fiert. Să mă plimb prin curte, să mă mai joc cu puişorii abia ieşiţi din ou, să dau mâncare la pisică şi la căţei (lor mai peste gard pentru că sunt răi şi muşcă), să culeg roşii din grădină şi să mă bucur pur şi simplu de linişte (asta când vecinii bunicii nu ascultă muzică lăutărească la maxim). Dar oricât aer curat ar fi la ţară, descopăr după câteva ore că nu am deloc aer: nu este internet. Aşa că îmi iau la revedere de la pui şi câini şi pisici şi copaci şi grădină şi şezlog şi fug acasă să-mi verific mail-ul, să stau degeaba pe messenger şi să scriu pe blog.