Skip to content

LP

September 24, 2016

A trecut o săptămână de când mă ţin să vă povestesc cum a fost la concert la LP. Pentru cine nu ştie (deşi mi-e greu să cred că n-aţi auzit măcar o dată Lost on you), LP, pe numele ei din acte Laura Pergolizzi, este o cântăreaţă şi compozitoare (extraordinară dacă mă întrebi pe mine) din America şi nu din Italia aşa cum ne-ar face să credem numele ei. După ce am ascultat Lost on You pe repeat zile în şir, am descoperit din întâmplare o altă melodie a ei care îmi place foarte tare şi anume Forever Now. Adormisem într-o seară în sufragerie iar canalul de youtube reda melodii aleatoriu în funcţie de ultima ascultare. M-am trezit la această melodie aşa cum mă trezesc eu (la propriu sau la figurat) de fiecare dată când aud sunete mai mult cu sufletul decât cu urechile. Apoi am aflat că va cânta în cadrul festivalului Full Moon şi mi-am pus întrebarea dacă merită să dau banii pe bilet ca să aud doar câteva melodii cântate de ea live. Am decis până la urmă să-mi ascult emisfera dreaptă a creierului şi să o ignor pe cea stângă care n-ar fi acceptat cheltuiala şi am cumpărat bilete pe ultima sută de metri.

S-a dovedit a fi una dintre cele mai bune investiţii făcute în ultima perioadă. V-aţi putea întreba ce am câştigat pe termen lung din această investiţie. Ei bine, nişte amintiri ale unui sentiment pe care am ajuns să-l trăiesc din ce în ce mai rar într-o lume în care rareori mă mai surprinde ceva foarte tare. A cântat 1 ora şi 15 minute în total (cu tot cu bis), melodii pe care le ştiam şi altele pe care nu le ştiam. S-a auzit live mai bine decât se aude orice clip de pe youtube cu ea. Vocea ei mi s-a părut mai mult decât wow. Aşa talent şi atâta modestie în interacţiunea cu publicul, m-a emoţionat de jur că am plâns la unele melodii, atâta emoţie au adunat.

Dincolo de calităţile ei extraordinare vocale şi instrumentale, LP compune piese şi pentru alţi artişti (gen Rihanna) însă tare mi-a fost tristeţea că ea nu a adunat atâta populaţie la concertul ei cum ar fi adunat ceilalţi. Şi asta pentru că, probabil, nu a fost suficient de bine promovată, cel puţin prietenii pe care-i am eu şi ar fi vrut să vină au avut acelaşi dubiu ca şi mine, dacă o să cânte doar 2-3 melodii…e cam scump biletul. După ce am ascultat-o live, chiar şi 2-3 melodii dacă le cânta aşa cum le-a cântat, ar fi meritat.

Sunt artişti care scot câte o piesă virală şi apoi dispar din interesul publicului la fel de repede cum au apărut. Nu o lăsaţi pe LP să dispară din interesul vostru, este un talent rar pe lume. Apropo, melodia care încheie sezonul 4 din Orange is the New Black, Muddy Waters, este a ei şi este ….nu mai ştiu ce adjective să folosesc să exprim cât de mişto este.

hqdefault

Oamenii fericiţi citesc

September 10, 2016

Deşi sunt pasionată de lectură, sunt şi perioade în care nu am răbdare să citesc, îmi fug ochii printre rânduri şi nu reuşesc să mă conectez cu povestea, oricare ar fi ea. Dar şi când ies din perioadele astea, mi-e poftă să-mi reînnoiesc biblioteca în loc să mai dau o căutare prin ea pentru un titlul cumpărat mai demult şi rămas încă necitit.

Aşa am ajuns astăzi la mall şi, chiar dacă n-am rezistat să nu intru într-un magazin de rochii şi altul de parfumuri, am fost hotărâtă din start să las bani doar într-un singur loc şi anume într-o librărie. Ştiu că e mai comod şi mai ieftin să comanzi cărţile de pe internet însă atunci când am poftă de cărţi noi, îmi place să mă plimb printre rafturi, să le văd, să le simt mirosul, să le probez, adică să citesc, dacă se poate, câte un pasaj din ele înainte să le cumpăr.

Pentru că nu mai fusesem de ceva timp prin librării, uitasem cât de scumpe sunt cărţile. Niciunul dintre titlurile care mi-au atras atenţia nu costa sub 35 de lei. Nu mai spun de alte titluri care erau peste 60 – 70 lei. Aproape că eram tentată să nu îmi mai cumpăr nimic. Dar apoi mi-am dat mental două palme când mi-am dat seama cu câtă uşurinţă dau 50 lei pe o mascara sau 20 lei pe o ojă sau 30 pe o cremă sau alte câteva sute pe un parfum, rochie sau pantofi. Şi ştiu că n-are legătură una cu alta, că fiecare are nevoi variate însă prea tare m-am obişnuit eu în ultima vreme să-mi cumpăr cărţi doar la reduceri de la târguri încât am uitat cât costă ele la preţ întreg.

O mică târguială însă tot am făcut pentru că, la una dintre editurile mele favorite şi anume Editura Trei, puteai să cumperi trei cărţi şi să plăteşti doar două, în limita titlurilor şi a stocului disponibil, bineînţeles. Nu mi-a fost deloc greu să mă decid pentru că, atunci când văd ceva (valabil pentru toate lucrurile pe care mi le cumpăr) ştiu de la prima vedere dacă vreau sau nu să cumpăr. Trei titluri mi-au făcut cu ochiul, trei titluri am cumpărat.

Abia aştept să mă pierd printre paginile primei cărţi, cele 101 poveşti vindecătoare pentru adulţi. Dacă este atât de roz precum pare, v-o recomand ulterior şi vouă. Văd că pe site e chiar la reducere😉 Voi ce carte citiţi acum?

img_0880

Musai List

September 2, 2016

Am primit această carte în dar de la o fostă colegă dragă şi am luat-o , să-i zicem, ca pe un soi de ştafetă pe care mi-a predat-o. Ea se mutase de două luni într-un job nou după mulţi ani petrecuţi într-o altă companie, eu eram pe picior de plecare într-o nouă aventură profesională. Din propria experienţă, ştia perfect faptul că să supravieţuieşti cu succes într-un rol şi într-o companie nouă, organizarea timpului este esenţială. Şi asta pentru că, ştim cu toţii care am trecut prin asta cel puţin o dată, timpul petrecut pe un task nou creşte atunci când trebuie să-i învăţăm de la zero toate dedesubturile.

Revenind la carte, după ce am terminat-o de citit, primul impuls a fost nu să o pun la loc pe raft ci să o citesc din nou. Pentru că atunci când citeşti o carte care te ajută să-ţi organizezi timpul în aşa fel încât să munceşti eficient, să faci ce-ţi place şi să te bucuri de fiecare zi,  nu ai cum să ţii minte şi să pui în practică instant tot ce ai învăţat din paginile ei.  E nevoie să reciteşti, să răsfoieşti şi să faci liste de sfaturi pe care tu îţi propui să le aplici în viitorul imediat. Pentru că, aşa cum spune însuşi autorul cărţii, dacă vrem să schimbăm prea multe în timp prea scurt s-ar putea mai degrabă să ne bulversăm decât să ne organizăm.

musai-list

Pentru că am citit din carte cel mai mult în metrou şi pentru că în unele momente era atât de aglomerat încât nu aveam efectiv unde s-o ţin deschisă, mi-au căzut ochii de foarte multe ori pe un text scurt de recenzie scris pe spatele ei, autor fiind un nume cunoscut din lumea bancară din România, Dan Pascariu. Iar cuvintele lui sună aşa:

Creatorul ne-a dat tuturor acelaşi număr de minute în cele 24 de ore ale unei zile. Depinde doar de noi cum le folosim. Dacă alegem să facem ceva, precis nu vom avea timp şi pentru altceva, pentru că nu le putem face pe toate odată. Toţi oamenii de succes pe care i-am cunoscut în viaţă au ceva în comun, şi anume autodisciplina în folosirea timpului. E păcat să ajungi la bătrâneţe şi să ai impresia că toată viaţa ai scris pe maculator şi n-ai mai avut timp să treci pe curat. Prin urmare, citeşte acum cartea lui Octavian Pantiş pentru a scăpa mai târziu de regrete!

Am ţinut neapărat să citez acest text pentru că, după ce am parcurs paginile acestei cărţi, am învăţat nu doar tehnici noi de organizare a timpului ci şi modalităţi realiste de aplicare a acestor tehnici. Aşa cum spune şi autorul, sunt idei din carte care se aplică mai uşor însă altele necesită multă perseverenţă înainte de a-şi arăta roadele. Important este să facem un angajament cu noi înşine, să alegem câteva dintre idei şi să le transformăm în obicei, în ceva care vine natural.

Deşi s-ar putea să vă loviţi de prejudecata că e un fel de teleshopping (arată frumos în reclamă dar prea puţin util în realitate), vă invit să rupeţi încă 2 minute şi şapte secunde din timpul vostru să auziţi direct prin viu graiul autorului, cum anume ne ajută idelile prezentate în această carte. Nu mi se întâmplă prea des să ridic în slăvi un produs de orice fel ar fi el pentru că ştiu că gusturile nu se discută şi ce îmi place mie s-ar putea altcuiva să nu-i folosească de nicio culoare. Însă de data asta sunt convinsă că acest volum e aplicabil tuturor şi că depinde numai de noi cât îi permitem să ne ajute. Nu e suficient să faci şcoala de şoferi ca să te consideri pregătit să colinzi în lung şi în lat toate şoselele. E nevoie de multă practică şi de exerciţiu zilnic. Aşa şi cu organizatul timpului. Şi sunt convinsă că teorie multă ştie toată lumea. Problema e cât reuşim să aplicăm în ceea ce facem pentru a simţi că timpul trece cu folos şi în favoarea noastră.

Din când în când, o să vă mai povestesc aici câte o tehnică nouă pe care am reuşit să o aplic cu succes într-un interval de timp suficient cât să devină obicei. Dacă şi voi aveţi reţete proprii de eficientizare a timpului fie la birou fie acasă, aştept cu drag să le împărtăşim împreună.

Şi eu care nu mai scrisesem nimic de aproape o lună pentru că…n-am timp. Serios? Dar scroll pe Facebook şi Instagram am avut timp să dau de nu ştiu câte ori pe seară😀 Totul e o problemă de alegere. Aleg să trăiesc într-un mod disciplinat sau aleg să mă uit conştient la timp … în timp ce mi se strecoară vizibil printre degete? Sigur că asta nu înseamnă să trăim zi de zi ca şi cum am fi în armată ci să alegem acele momente în care simţim că am putea face mai mult cu timpul pe care-l avem la dispoziţie şi să le organizăm în aşa fel încât să facem tot ce ne-am propus realist.

Prima tehnică pe care v-o împărtăşesc şi care sper eu să acţioneze şi ca teaser, în imaginea de mai jos:

MusaiList_august

Croitoraşul cel viteaz

August 6, 2016

Ştiţi povestea aceea cu croitoraşul cel viteaz care a doborât opt dintr-o lovitură şi apoi, după ce a depăşit multe obstacole a reuşit să aibă jumătate din regatul împăratului? Dacă n-o mai ţineţi minte de când eraţi mici, s-o citiţi, seamănă puţin cu povestea pe care v-o spun şi eu azi. Doar că despre un altfel de croitoraş şi altfel de vitejie. Cel mai probabil că şi croitoraşul din povestea noastră a avut de doborât nenumărate obstacole până să ajungă să aibă un “regat” al lui adică să-şi facă din vis…business.

“Regatul” croitoraşului nostru cel viteaz se află la Braşov, pe strada Iuliu Maniu nr. 17 şi se numeşte Croitoria de cafea. Croitoraşul, deşi extrem de ocupat să trezească în fiecare dimineaţă sute de braşoveni, şi-a luat puţin din timpul lui să ne răspundă la câteva întrebări care să completeze povestea pe care am început-o.

  •  Cum a început totul, care e povestea croitoriei?
Mi-a plăcut întotdeauna să gătesc, să creez lucruri cu gust bun. Inspirat de noile tendinţe gastronomico-olfactive am ales să pornesc în acest segment pretenţios, complex, al cafelei.
  • Care este drumul cafelei de la bob şi până să ajungă în ceştile pasionaţilor de cafea?
Cafeaua este sâmburele unei cireşe de cafea. Cireaşa este culeasă, procesată transportată la bursa locală din regiunea de producţie, ambalată în saci de iută şi exportată catre burse zonale de pe fiecare continent sau direct în fabrici/prăjitorii, în cazuri excepţionale de tranzacţionare directă.
  • Ce trebuie să ştie un client despre cafea înainte să comande croiala potrivită pentru talia lui?
Cel mai importat este să observe boabele de cafea din care urmează să fie servit. Daca suprafaţa boabelor este uleioasă, lucioasă, neagră, inseamna ca boabele au fost arse la prăjire şi invariabil vor avea gust de carbon, de arsură. Amatorul de cafea bună trebuie să caute locuile în care se prepară băuturi pe baza de cafea proaspat prajită (să nu depaşească 2 luni de la prăjire), aceasta având gustul fantastic.
  • Cum arată o zi din viaţa unui croitor de cafea?
La început a fost mai dificil, având în vedere că trebuia să susţin atât activitatea din Croitorie cât şi job-ul, însă acum am 2 colegi care se ocupă de preparare. Prăjirea o fac periodic, săptămânal, astfel încât să avem în permanenţă cafea proaspăt prăjită.
  •  Care sunt tipurile de cafea cele mai cerute de pasionaţii de cafea care calcă pragul croitoriei?
Oaspeţii noştri sunt impresionaţi, în genere, de băuturile pe baza de cafea cu lapte dar sunt de asemenea încântaţi de cafeaua cu îngheţată, affoagato, cafeaua infuzată la rece “cold-brew” şi cafeaua proaspăt preparată la fitrul V60, Melitta şi Aeropress.
  • Care este reţeta cafelei perfecte pentru cei care aleg să o cumpere boabe, pentru acasă? Cum recomandaţi să fie preparată?

Ţine foarte mult de gustul fiecăruia , însă putem recomanda diverse origini de cafea proaspăt prajită, optime pentru fiecare metodă preferată de preparare a cafelei în parte. Prepararea espresso-ului implică un minim de aparatură, deci o investiţie considerabilă 600-800 Euro, iar apoi de mentenanţă zilnică, de curăţare. Este mai simplă prepararea la ibric, fitlru, aeropress sau cold-brew.

7. Cu sau fără zahăr, asta e întrebarea🙂
O cafea bună, preparată corect, nu este amară. Cafeaua este momentul de pace şi împăcare cu sinele ale fiecăruia, băutorul fiind îndreptăţit să consume preparatul pe bază de cafea cum doreşte şi îi face plăcere, cu sau fără îndulcitor. Recomandarea mea este să renuntăm la excesul de îndulcitori din alimentaţie.
8. Oferiţi seminarii/workshop-uri despre cafea şi prepararea ei? Unde vă pot contacta cei interesaţi de o ofertă?
Bineînţeles, am mai făcut şi îmi face plăcere să intru în contact cu amatorii de cafea bună. Pot organiza prezentări pentru grupuri de 10-100+ persoane, aşteptăm propuneri la mugur@croitoriadecafea.eu sau 0758849839.
O activitate de team building, aş completa eu la ultimul răspuns, care ar fi cu siguranţă pe gustul angajaţilor pasionaţi de cafea.
Dacă sunteţi din Braşov, doar în trecere sau poate într-o vacanţă, nu rataţi obiectivul turistic preferat al băutorilor de cafea, “regatul” Croitoraşului cel viteaz din povestea noastră numit, aşa cum era firesc, Croitoria de cafea. E de ajuns să daţi like la pagina lor de Facebook ca să vă îndrăgostiţi, de la distanţă, de produsele croitoriei. Imaginaţi-vă apoi numai gustul şi mirosul primei întâlniri😉
13730874_1752743118335427_6029773832941531451_o.jpg

Total-body Resistance Exercise

August 1, 2016

De când fac sport, am testat mai multe tipuri de antrenament: cardio de tip aerobic, cardio cu greutăţi, tonifiere la saltea, pilates şi altele din aceeaşi gamă. Am testat cam un an de zile şi alergatul, unde mi-am atins obiectivul de a face un semimaraton. De aproximativ trei luni ma concentrez pe exerciţii precise la sala de fitness iar rezultatele nu au întârziat să apară. Pe măsură ce cresc greutăţile cu care lucrez, rezultatele sunt şi mai vizibile. Încă nu am ajuns să-mi ating scopul principal, acela de a bate genetica şi a construi un abdomen plat însă aici ştiu deja că nu antrenamentele sunt problema ci alimentaţia nepotrivită despre care voi povesti într-un alt articol, atunci când voi fi mai aproape de rezultat. Nu degeaba se spune că abdomenele se fac în bucătărie. Şi nu, nu înseamnă să luaţi salteluţa şi să le faceţi efectiv pe gresia din bucătărie.

Sâmbătă am schimbat un pic tipul de antrenament şi m-am jucat (sau cel puţin aşa am crezut eu că mă joc) cu benzile de TRX (Total-body Resistance Exercise). Era zi de lucrat picioare şi fese aşa că m-am axat pe două tipuri de exerciţii pentru zonele respective. Am simţit că arde puţin, lucru care m-a făcut să continui, ferm convinsă că fac ce trebuie. Şi din joaca mea cu TRX-ul am ajuns duminică să nu mă mai pot aşeza pe scaun de febră musculară. Cumva acest tip de antrenament a reuşit să-mi activeze muşchi pe care nu i-aş fi descoperit vreodată dacă nu ar fi început acum să doară atât de rău. Nu m-am potolit şi am continuat şi duminică, barem să-mi pun şi braţele/spatele în ghips, nu doar picioarele. În sensul bun, bineînţeles.

Ceea ce vreau de fapt să spun este că acest tip de antrenament, care te obligă să lucrezi cu greutatea propriului corp, este unul dintre cele mai eficiente pe care le-am încercat până acum. Există milioane de combinaţii de exerciţii care se pot face şi niciun muşchi din corp nu rămâne neatins. Dacă lucrezi corect şi sârguincios, rezultatele se vor vedea în scurt timp pentru că acest tip de antrenament are avantajul de a-ţi lucra foarte armonios corpul. E plin youtube-ul de tutoriale prin urmare nu îţi trebuie un antrenor personal pentru asta. Partea bună este că la sălile de fitness TRX-ul încă nu e la aşa mare căutare cum sunt celelalte aparate aşa că sunt şanse mari să poţi lucra o oră nederanjat. Aici găseşti câteva idei de exerciţii pe care le poţi urma cu uşurinţă. Vorba vine uşurinţă.

Dacă descoperi că-ţi place şi dă rezultate, în scurt timp poţi renunţa la abonamentul la sală şi-ţi poţi procura un TRX kit pentru acasă. Asta dacă ai spaţiu unde să-l agăţi şi unde să lucrezi şi dacă ai încredere că te vei ţine de treabă şi în propria sufragerie nu doar în contextul unei săli de fitness. E uşor de transportat şi de luat peste tot (în vacanţă la mare, la ţară, în parc şi aşa mai departe). Chiar nu mai ai nicio scuză să nu-ţi faci rutina de antrenament nici măcar când eşti plecat sau când e urât afară şi n-ai chef să ieşi din casă.

 

Filme de duminică

July 31, 2016

Deşi am o perioadă aglomerată şi seara târziu când mă aşez pe canapea deja nu mai am chef decât să stau şi atât, am reuşit să nu adorm şi să-mi colorez serile cu câte un film plin de emoţie. Sunt filme la care te uiţi cu drag şi plângi fără să vrei, parcă să mai eliberezi din emoţiile personale pentru care nu ai mai avut timp sau context să plângi. Poate aţi mai auzit de ele sau poate chiar le-aţi văzut însă pentru cine are o duminică liniştită cu telecomanda în mână, recomand să lase televizorul şi să se aşeze comod, cu un pahar de vin şi un pachet de şerveţele lângă şi să se uite la:

Dacă nu v-au convins trailerele, poate câteva replici, vă las pe voi să descoperiţi din care film sunt🙂

Sometimes you make choices in life, and sometimes choices make you.

Isn’t it amazing how life is one thing and then, in an instant it becomes something else.

At the age of 26, Ludwig Beethoven went deaf, ending his career as a successful concert pianist. But determined not to let a little thing like his hearing end his music career, my pal Ludwig became a composer. Turned out the new gig suited him. It’s like that old saying, “Life is what happens when you’re busy making other plans.”

Buburuza din mare

July 9, 2016
IMG_0396

Unii vin de la mare cu scoici, alţii cu nisip pe picioare, alţii cu sare în păr şi culoare de soare pe piele. Noi am venit cu ceva mai puţin obişnuit şi anume cu o buburuză cu o aripă rănită care s-a lipit de noi din mare şi a stat pe un deget protector de fetiţă până la Bucureşti şi apoi încă o noapte într-o cutiuţă special amenajată pentru ea, până când a decis să se facă nevăzută, lăsând în urmă un copil foarte dezamăgit. Se pare însă că doar se rătăcise pe la bucătărie şi, pe timp de noapte, a reapărut. Îngrijită cu multă dragoste şi atenţie, în scurt timp buburuza s-a făcut bine şi a putut să-şi ia zborul, în libertate, după ce aproape că devenise “animăluţ” de companie pentru Sonia, fetiţa care a salvat-o din mare.

Întotdeauna mi-au plăcut buburuzele şi au avut o categorie specială la mine pe blog. Ba chiar acum opt ani am scris ce simbolizează buburuza în folclorul american: “Ladybug symbolizes change, letting go of fear, and setting out on new adventures! According to them, “often ladybugs will appear to us when we have an opportunity to succeed, grow, and start something new. All of the beetle family transform from larvae to adult, showing us we too can transform our lives.” Mai pe româneşte, buburuzele simbolizează schimbarea, renunţarea la frică şi pornirea în aventuri noi! Adesea buburuzele vor apărea în viaţa noastră când avem ocazia să reuşim, să creştem şi să începem o nouă experienţă. Buburuzele se transformă din larve şi ne arată că şi noi ne putem tranforma vieţile.

Cu atât mai mult în cazul nostru, această buburuză magică a reuşit să aducă bucurie, speranţă, încredere şi mult curaj. Ştiam deja, nimic nu este întâmplător. Dar acum mi-e şi mai clar.

Ca să vă convingeţi şi mai mult ce dragi în sunt, iată cum arăta colecţia mea de buburuze acum opt ani🙂

dsc00053