Cam acum un an şi ceva am descoperit Stumbleupon. Mi-am instalat toolbar-ul şi câteva zile am apăsat în mod obsesiv pe butonul Stumble!. Descopeream tot felul de site-uri care mai de care mai frumoase şi mai amuzante şi mai utile. Deja mă umplusem de link-uri ale unor pagini pe care ştiam că nu le voi mai vizita niciodată dar care erau prea cool ca să nu le păstrez. Trimiteam unele link-uri mai speciale şi prietenilor. Nu cred că mai apucau să intre ci doar puneau emoticoane vesele să pară că şi ei au fost amuzaţi. Încercam să atrag cât mai multă lume în bucuria pe care ţi-o dădea Stumbleupon. Uneori nici nu apuca să intre pe o pagină că hotăram eu brusc că nu e buna şi apăsam din nou pe buton. Era ca un red button pe care aveai voie să apeşi la nesfârşit. Apoi a început să mă cam plictisească. Câteva luni bune s-a pus praful pe butonul Stumbleupon. În seara asta l-am descoperit din nou, am apăsat şi mi-a apărut imaginea asta care m-a amuzat teribil deşi poate nu era chiar scopul ei:
Apoi am dat peste poza asta şi am decis că n-o să mai apăs butonul Stumble seara pe stomacul gol.
[…] trecut peste patru ani de când n-am mai folosit stumble upon. Nu-mi vine să cred când trece timpul însă aseară am căzut iar în acest […]