Am un chef nebun să nu mă mai gândesc la consecinţe înainte de a face sau a spune ceva, am un chef nebun să nu mai menajez pe nimeni şi să spun tuturor ce cred, ce simt şi ce părere am cu privire la orice. Am un chef nebun să fac lucruri pe care vreau să le fac fără să mă gândesc la ce-ar zice lumea, am un chef nebun să nu îmi mai pese de nimic, să nu mai zâmbesc cui n-am chef să-i zâmbesc, să râd în hohote dacă am de ce, să învăţ să spun bancuri fără să le mai explic înainte, să mă uit la Sex and the City chiar dacă am vazut toate episoadele de mai multe ori, să mă uit la Mamma Mia chiar dacă toată lumea zice că e un film incredibil de prost, să dansez până cad jos de oboseală, să mă bucur, să mă dau cu sania şi să mă joc cu zăpadă, să nu citesc dacă nu am chef să fac asta, să merg cu trenul, să fac poze, să mă plimb cu bicicleta pe Cetăţuia chiar dacă e frig de crapă pietrele, să mă joc pe calculator fără să mă uit la ceas, să fac baie cu spumă câte două ore pe zi, să nu mai pierd timpul imaginându-mi ce cred alţii ci să-i întreb pur si simplu, să fiu sinceră, să nu mint, să nu mă prefac, să arunc toate lucrurile care nu-mi mai plac şi să cumpăr altele noi, să ies din casă chiar dacă nu am unde mă duce, să spun oamenilor pe care-i iubesc cât de mult îi iubesc, să cunosc oameni noi, să-mi preţuiesc prietenii şi să le arăt asta. Da, am un chef nebun să fiu eu şi să mă simt bine în pielea mea.