Ce-ar fi dacă într-o zi ai afla că oamenii despre care credeai că te plac de fapt doar îţi tolerează prezenţa dintr-un motiv sau altul? Sau că le eşti dragă oamenilor despre care credeai că nu te înghit? Sau că vecina aia cu câinele ăla fioros de la etajul unu e chiar de treabă şi ai avea ce discuta cu ea? Sau că părinţii aceia fericiţi de la mall îşi detestă vieţile? Sau că sub zâmbetul larg al cuiva pe care-l invidiezi se ascunde o mare durere? Sau că o persoană despre care gândeşti că e prostuţă ascunde de fapt o mare inteligenţă şi o mare prezenţă de spirit? Sau că nu ştiu care coleg ursuz e de fapt în mediul lui o persoană absolut spirituală şi din cale afară de amuzantă? Sau fata aceea cu aspect de paraşută este o fată cuminte şi religioasă? Sau că fata aceea cu aspect cuminte şi plicticos este de fapt o divă?
Ce-ar fi dacă ai afla într-o zi că niciuna dintre părerile pe care ţi le-ai format n-au legătură cu adevărul şi realitatea? Poate că aşa am realiza că nu există adevăr absolut iar fiecare dintre noi are realitatea lui. Şi că oricum nu putem să încetăm să gândim şi să ne dăm cu părerea şi că uneori o s-o nimerim dar alteori o să ne înşelăm big time pentru că suntem oameni şi nu putem să trăim mereu cu gândul la “ce-ar fi dacă” sau la “poate”.
Aşa că momentan n-am de ales decât să cred în continuare că vecina cu câinele pe care nu-l suport este o nesuferită, că oamenii despre care cred că nu mă plac chiar nu mă plac şi că cei despre care cred că ţin la mine chiar ţin la mine. Iar eu o să cred/simt în continuare anumite lucruri despre alţi oameni pentru că oricât mă străduiesc să n-o fac, nu cred că pot trăi fără să am nici măcar o părere. Iar dacă mai târziu mi se demonstrează că am greşit, asta e, îmi asum, accept, schimb părerea şi merg mai departe. O viaţă fără păreri ar fi tare plictisitoare. Putem cel mult încercăm să chibzuim ceva mai mult la părerile noastre şi să trecem puţin dincolo de prima, a doua, a treia impresie.
Locul de Parcare al Grijilor şi al Bucuriilor 
Tu, de exemplu, pareai mereu foarte sigura pe tine. (ma refer la perioada facultatii) Nu cred ca te-a prins vreo sesiune cu bibliografia neterminata sau cu vreun curs invatat cu o noapte inainte de examen. Nu aratai niciodata obosita sau scarbita, desi erau si materii nu tocmai usor de digerat, iar unii profesori apreciau referatele copy paste mai mult decat originalitatea.
Am mai invatat si eu cu o noapte inainte de examen insa foarte rar pentru ca nu am fost niciodata suficient de isteata sa pot sa retin asa multe lucruri in timp scurt. Acolo unde m-am bazat pe inspiratie si originalitate am fost taxata cu note mai mici si am invatat astfel ca daca vreau note mari trebuie sa invat mult la materiile respective. Motivul pentru care ma straduiam asa tare era ca sa pot lua bursa. Pentru ca nu simteam ca pot face fata la facultate si cu un loc de munca full time, bursa, traducerile de carti si meditatiile m-au tinut pe linia de plutire financiar vorbind (stii si tu cati bani inutili se duceau pe xerox-uri si xerox-uri interminabile de carti, culgeri, texte).
Cat despre siguranta pe mine, nu stiu ce sa spun, la mine stima de sine a fost si inca este destul de scazuta. Am fost mereu o stresata, chiar si atunci cand eram bine pregatita. Tin minte ca ma asezam de multe ori in prima banca la examene pentru ca ma bazam pe ce stiam si nu-mi doream sa copiez si pentru ca imi era rusine dar si pentru ca ma dadeam imediat de gol din cauza ca am fost foarte emotiva.
Am fost scarbita si obosita cu adevarat cand am facut cursurile de engleza cu Ligia Constantinescu, asta n-am de ce sa ascund.
In rest facultatea pentru mine a fost o perioada foarte placuta.
Numai bine si te mai astept pe blogul meu,
Mihaela
cred ca avem pareri ca doara suntem oameni…gandim, de aici porneste totul…cat despre impresii, ele sunt superficiale uneori, dar de-aia raman doar impresii, nu ajung mereu certitutidini 🙂
oh, “pe vremea mea” i se spunea proiectia perceptiei. daca vrei sa citesti, sa ma anunti.
in alta ordine de idei… tu, da’ scrii, nu gluma!:))
Te anunt acum 🙂 Vreau sa citesc.