Astăzi colegii mei au reuşit performanţa (pe care ar reuşi ei să o atingă de fapt în fiecare zi, doar că nu am fost eu mereu într-o stare foarte bună) să mă facă să râd vreo zece minute fără să mă pot opri. Dacă acum două luni mă plângeam că eu nu o să am niciodată colegi simpatici şi amuzanţi şi sensibili care să îmi dea cadouri din suflet şi personalizate şi care să ţină la mine, se pare că m-am înşelat. Pornind de la o glumă de-a noastră de care eu aproape uitasem (dar de care ei nu), a ieşit ce vedeţi mai jos.

Vă mulţumesc că aţi fost atenţi când am zis că îmi plac lucrurile “branduite”, că aţi fost atenţi că îmi plac lalelele şi chiar dacă nu e sezon de lalele şi mi-aţi luat trandafiri eu le-am observat pe punga de cadou, că aţi fost atenţi că îmi plac buburuzele doar că era mai greu de găsit o jucărie de pluş buburuză pe care să o poţi îmbrăca şi cu tricou. Şi fără să dau în sentimentalism vă mulţumesc că aţi fost alături de mine când … ştiţi voi când. De fapt tot timpul 🙂

Lated edit: Mi-a atras Alina atenţia pe bună dreptate că am spus nişte neadevăruri : de fapt nu uitasem de glumă iar performanţa  de care am vorbit reuşesc să o atingă zilnic. Are you happy now?