Aşa suna unul dintre sms-urile pe care le-am primit de ziua mea onomastică şi mi s-a părut un bun titlu pentru o postare în care vreau să mulţumesc tuturor oamenilor dragi care au fost alaturi de mine fizic sau prin telefon. A fost o zi minunată în care m-am simţit de parcă ar fi fost ziua mea de naştere şi aproape că am fost la fel de în centrul atenţiei ca Eliza.

Am primit cadouri frumoase şi utile şi mi s-au făcut multe surprize. Zâmbesc când intru în casă şi simt miros de crini. Chiar dacă au trecut deja două zile, când mă uit în oglindă zâmbesc la cerceii mei noi pe care cei dragi ştiau cât de mult mi-i doream însă îi tot amânam de la un salariu la altul pentru că mereu aveam altceva mai util de cumpărat. Parcă abia aştept să se facă mai frig afară să port şi puloverul meu nou şi superb.

Am fost gazde bune şi zic eu a fost apreciată mâncarea de către invitaţi. Nu daţi niciodată greş dacă gătiţi reţeta postată de Laura de cartofi usturoiaţi la cuptor. Cred că Eliza a fost un pic supărată că noi mâncam bunătăţi şi ea doar biscuiţi dar cred că ne-a iertat deja. Dacă vreţi să o vedeţi nervoasă puteţi intra la mine pe flickr sau pe un video mai vechi în care CHIAR era supărată foc.