Skip to content

Face a book – Poveste despre dragoste şi întuneric

September 19, 2010

Am primit link-ul concursului face a book 2 de la Humanitas de la Laura şi m-am simţit tentată să particip, mai ales că tocmai îmi cumpărasem o carte nouă. În ultima perioadă nu prea am vizitat librăriile, rareori m-am abătut de la traseul meu obişnuit “casă – serviciu”. Dar dacă librăria a venit ea la serviciu atunci chiar am considerat că nu mai am nicio scuză. M-am tot plimbat printre cărţi neştiind ce să cumpăr. Vroiam ceva uşor dar nu prea uşor să mă plictisească, ceva mai complicat dar nici prea complicat cât să n-o înţeleg şi pentru că mă grăbeam să mă întorc la birou, am ales o carte … după copertă.

Poveste despre dragoste şi întuneric de Amos Oz este o carte autobiografică în care povestirea se face la persoana întâi a unui băieţel a cărui copilările este înconjurată nu de jucării aşa cum ni s-ar părea logic pentru un copil de vârsta lui, ci de cărţi. Născut într-o familie de intelectuali la jumătatea secolului XX în Israel, Amos se hrăneşte mai mult cu poveşti decât cu mâncare (deşi nu putem spune că ducea neapărat lipsă. Uneori tatăl lui îşi vindea cărţile la anticariat pentru a cumpăra de mâncare însă de foarte multe ori cumpăra alte cărţi în loc pentru că, atunci când găsea un volum deosebit de rar, spunea el, o asemenea ocazie ţi se iveşte doar o dată în viaţa.

În Poveste despre dragoste şi întuneric Amos citeşte, visează, interpretează istoria în felul lui, aşa cum o aude, o vede şi o percepe un copil de câţiva anişori. Rareori avea parteneri de joacă pentru că cei de vârsta lui nu-i înţelegeau jocurile de strategie, jocuri gândite care durau şi câte o săptămână.

Şi eu pe principiul lui Amos, citesc câte puţin din carte în fiecare zi, pentru că nu vreau să se termine (am noroc că e destul de groasă) şi pentru că nu vreau să o înghit ca pe un roman de consum (romane cu care n-am nimic şi pe care chiar le citesc să mă relaxez) ca să văd ce se întâmplă mai departe.

Fac această recenzie după doar 72 de pagini citite din 606 şi cred că spune multe despre o carte dacă poţi să o recomanzi cu căldură de la început. Mi-aş fi dorit poate să vorbesc despre ea la sfârşit însă concursul se termină pe 30 septembrie şi nu vreau să o grăbesc doar pentru a mă încadra în timp.

Citiţi această carte, dacă nu pentru ce-am scris eu aici, măcar pentru copertă.

Advertisements
One Comment leave one →
  1. September 19, 2010 10:38 am

    Coperta mi-a placut mult si mie, imi aminteste de cand eram eu mica si citeam cu lanterna pe sub plapuma. Numai cine n-a citit macar o data in viata asa nu stie ce-i dragostea de carte. Presimt ca imi va placea mult aceasta carte.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: