Skip to content

Păreri

January 29, 2011

De câteva seri încoace când ieşeam de la serviciu şi ne îndreptam spre metrou, discutam diverse lucruri rezultate sau nu din evenimentele zilei respective. Şi tot timpul îmi venea câte o idee şi ziceam că “tre’ să scriu pe blog” şi mi se răspundea evident “păi să scrii”. Apoi mergeam la cumpărături, ajungeam acasă şi găteam ceva, mă uitam la Dr. Oz şi mă culcam. Îmi pierdeam toate gândurile şi ideile despre ce aş fi vrut să scriu.

Azi e sâmbătă şi fac ce-mi place mie: mă trezesc la zece jumate, beau cafea la ibric într-o cană frumoasă, mă uit la emisiunile cu mâncaruri ciudate de pe T&L, scriu pe blog şi încerc să-mi amintesc despre ce vroiam să-mi dau cu părerea. Culmea, vroiam să-mi dau cu părerea despre nişte păreri pe care le avem noi despre alţii şi pe care alţii le au despre noi. Şi tot gândindu-mă aşa la asta mi-am dat seama că nu ţin neapărat să aflu ce părere au alţii despre mine (prin alţii nu mă refer la soţ şi familie pentru că ei mă iubesc oricum), oamenii cu care interacţionez zi de zi într-un context sau altul.

Cu siguranţă nici alţii nu ar vrea să ştie neapărat ce părere am eu despre ei. Nu ştiu dacă le-ar păsa neapărat însă nu cred că există cineva pe care să nu-l intereseze câtuşi de puţin părerea celorlalţi. Trăim într-o societate şi fiecare are câte o părere, sau mai multe. Asta nu înseamnă că toate părerile sunt negative. Evident că sunt oameni care ne plac aşa mult că le-am zice non stop ce părere avem despre ei. Dar n-o facem. De cele mai multe ori ascundem şi părerile negative şi cele pozitive. Pentru că nu ni le cere nimeni şi nu are nimeni nevoie de ele. Aşa că le mai spunem altora. Cam aşa s-a inventat bârfa 😀 Însă e dureros să aflăm că cineva nu ne place. Chiar dacă şi nouă ni se pare o persoană nesuferită … tot e dureros. Pentru că noi oamenii suntem predispuşi să suferim din orice şi neacceptarea socială este cea care ne cauzează cele mai multe insomnii.

Dacă uneori gândiţi că aţi vrea să intraţi în mintea cuiva şi să aflaţi ce gândeşte cu adevărat, uitaţi-vă la The Invention of Lying şi vă trece. Vă asigur eu 🙂

Advertisements
One Comment leave one →
  1. January 31, 2011 1:20 pm

    Așa-i, toți vrem să fim plăcuți de ceilalți, chiar dacă noi nu-i placem pe ei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: