N-am mai fost la patinoar de mult timp, de dinainte să-mi rup piciorul (nu aşa mi-am rupt piciorul) iar după ce m-am pseudo-refăcut şi am scos şi tija, n-am îndrăznit să mă dau pe gheaţă pentru că teama de a mai sta încă trei luni acasă cu piciorul în sus m-a făcut să mă supun la cât mai puţine riscuri cu putinţă.

De aproximativ o săptămână patinez din nou, şi dimineaţa şi seara. Complet gratis.  Şi cu cât patinează mai multă lume pe acelaşi trotuar cu atât “pârtia” e mai patinabilă. Când eram mică ţin minte că pândeam fiecare ochi de gheaţă să mă dau cât de puţin. Aveam ghetele tocite atât de rău că mai aveam puţin şi-mi ieşea talpa prin ele. Acum pândesc fiecare ochi de trotuar fără gheaţă şi inspectez dinainte cu privirea obiectele care ar putea să mă ajute să evit căderea sau măcar să o atenueze. Până acum am avut mare noroc să patinez fără niciun accident deci cred că am depăşit stadiul de începător.

Pe lângă patinoarul gratis, primim ca bonus până la sfârşitul sezonului, viscol şi un ger de ne îngheaţă sufletele în noi. Acuma am şi eu o dilemă: oare celor care n-au, ce le îngheaţă?