Nici nu s-a încheiat bine prima campanie de promovare a lecturii că Grupul Editorial All ne surprinde cu o nouă provocare. M-am implicat fără să ezit şi fără să ştiu detalii (la fel ca toţi vALLuntarii care s-au oferit) şi asta pentru că eram convinsă că n-are cum să fie altfel decât foarte interesant şi distractiv.

Pe 23 aprilie, de Ziua Internaţională a cărţii (nu am ştiut că există o zi internaţională a cărţilor până azi) se dă startul campaniei Cartea Călătoare. Detalii despre regulament şi desfăşurare puteţi citi aici. Unii cititori au primit deja cărţile, alţii încă le aşteaptă, cert este că până pe 23 aprilie fiecare cititor se va putea apuca de ea.

Când am citit despre ce este vorba în campanie, îmi suna foarte cunoscut conceptul de carte care circulă şi ştiam că am citit într-o carte destul de recent ceva oarecum asemănător. Şi tot chinuindu-mă să-mi amintesc am descoperit că în Fata de hârtie de Guillaume Musso este amintit procedeul de bookcrossing, în care se încurajează lectura prin faptul că se lasă cărţi în locuri publice pentru a fi ridicate de alţi cititori care la rândul lor le vor lăsa în alte locuri publice. Cărţile sunt însemnate aşa că ştii perfect că poţi să o iei, cu condiţia să o laşi şi tu în altă parte după ce o citeşti. Din păcate în acest mod cărţile nu pot fi track-uite şi nu poţi şti la cine şi în ce loc a ajuns cartea ta. Asta îmi place foarte tare la campanie Cartea Călătoare, faptul că după un an o să ştim cu toţii ce traseu a urmat cartea care a pornit de la noi. Şi tocmai asta era problema în Fata de hârtie: cartea (cu însemnătate pe viaţă şi pe moarte) pe care încercau personajele să o găsească circula peste mări şi ţări, fără vreo posibilitate de a da de ea. Uite un motiv bun să citiţi această carte, să aflaţi dacă sau cum au ajuns la ea până la urmă.

Abia aştept să trimit cartea mai departe şi, de ce nu, să primesc şi eu altele din alte colţuri ale ţării pentru a le da la rândul meu mai departe.

Pe locuri, fiţi gata … start vă spun luni 🙂