Am reuşit în sfârşit să termin de citit Britannia Road 22 de Amanda Hodgkinson. Am început-o de ceva vreme însă să nu credeţi că am tras aşa mult de ea pentru că nu îmi plăcea. Ba din contră. Pur şi simplu n-am mai găsit timp şi m-am mulţumit cu momentele când stăteam jos în metrou. Am citit despre ea în campania vALLuntar şi mi-am comandat-o într-o joi cu reduceri la pe site la editură. După ce am dat comanda mi-a zis Laura că de fapt o are ea aşa că am anulat comanda şi am luat în loc Adam şi Evelyn de care n-am avut încă timp nici să mă apuc să-i citesc coperta.

Partea amuzantă este că Laura mi-o mai oferise acum ceva timp însă după ce am citit coperta am zis “ah, război, chestii tragice, n-am nevoie de aşa ceva” şi am refuzat-o. Asta ca să înţelegeţi că o carte nu se judecă mereu după copertă (deşi recunosc că eu aşa fac mai tot timpul) şi că o recenzie amănunţită are mare putere de convingere.

Am citit-o cu mare plăcere, m-a făcut curioasă, paginile aproape că s-au întors singure, mi-a făcut drumurile cu metroul să pară mai scurte, nu-mi venea să cred când auzeam că urmează staţia unde cobor eu. O recomand, nu mai povestesc şi eu despre ea că n-are rost, găsiţi o recenzie aici.