Replica mea favorită dintr-un film care m-a ţinut cu sufletul la gură. Încep prin a vă recomanda (încă o dată) filmul şi apoi prin a vă povesti de ce cred eu că se potriveşte aşa de bine cu Chemarea îngerului, o carte pe care am terminat-o de curând. Nu ştiu dacă să le numesc coincidenţe sau potriveli sau întâmplări însă unele lucruri banale care se întâmplă pot provoca mari răscoliri şi schimbări de vieţi în bine sau poate chiar şi în rău. Dar eu prefer să vorbesc mai degrabă despre răscolirile în bine. Aşa cum se întâmplă în cartea asta. Se porneşte de la o întâmplare absolut enervantă în care un el şi o ea se ciocnesc şi-şi schimbă din greşeală telefoanele mobile după ce le scapă pe jos. Evident că e total incomod să rămâi într-un aeroport fără propriul telefon şi fără contactele cu care trebuia să comunici pentru a ajunge într-un loc anume. Sigur că e frustrant să ştii că cineva îşi cotrobăie prin intimitatea mesajelor personale, chiar dacă şi tu ai acces să faci exact acelaşi lucru. Însă habar n-au personajele cum le va dat viaţa peste cap acest mic şi aparent inofensiv incident. Trebuie să citiţi această carte mai ales dacă vă plac misterele. Puteţi să vă puneţi mintea la încercare să ajutaţi personajele să pună lucrurile cap la cap pentru a afla adevărul.
N-am fost niciodată fan romane poliţiste aşa că au fost părţi pe care nu le-am savurat neapărat şi am citit repede ca să aflu ce se întâmplă şi să trec la partea care ma interesa. Partea cu dragostea, evident. Părţile cu dragoste şi cu umor sunt preferatele mele într-o carte însă nici partea poliţistă nu e de lepădat, mai ales că Guillaume Musso are o imaginaţie incredibilă când vine vorba de urzit poveşti.
De ce viaţa asta a fost aşa de aproape să nu se întâmple? Vorbesc de viaţa personajelor (deşi se potriveşte cu succes şi la mine). Pentru că dacă el şi ea nu intrau în cafenea. Dacă în cafenea nu era decât o masă liberă pe care să o vâneze amândoi. Dacă el şi ea nu s-ar fi ciocnit în goana lor după masă. Dacă el şi ea n-ar fi avut telefoanele în mână. Dacă nu le-ar fi scăpat. Dacă nu le-ar fi schimbat. Dacă nu ar fi cercetat. Dacă…. Vă las pe voi să completaţi restul de dacă după ce citiţi, nu vreau să dezvălui foarte mult pentru că e păcat de poveste.
M-au dezamăgit câteva lucruri din carte totuşi. Mi se pare că au fost persoane care au avut de suferit în mod gratuit pentru ca povestea asta să aibă loc şi am avut sentimentul la final că au rămas nişte lucruri nerezolvate. Dar poate e doar sentimentul meu, poate vouă n-o să vi se pară aşa.
Sfatul zilei: citiţi cărţi, uitaţi-vă la filme, nu vă lăsaţi cuprinşi de rutină doar pentru că nu aveţi posibilitatea să călătoriţi şi să trăiţi aventuri deosebite. Citiţi cât mai multe poveşti şi hrăniţi-vă mintea, sufletul, imaginaţia. Mi-a spus cineva recent că a trăit o dezamăgire cruntă atunci când a realizat în autobuz că şi-a uitat cartea la serviciu şi că pe drumul spre casă nu se putea încărca de energie din cărţi după o zi plină de muncă. A rezistat cu greu tentaţiei de a se întoarce (mersese deja prea mult şi ar fi pierdut prea mult timp) însă timpul petrecut fără poveşti a avut un impact asupra bunei ei dispoziţii din seara respectivă. Dacă aveţi posibilitatea, citiţi şi această carte, niciodată nu e timp pierdut să citeşti şi să descoperi întâmplări noi.
Miha, datorita tie cartea asta a ajuns in mainile si in mintea mea. Nu mi-a placut. M-a fascinat! Intr-adevar finalul a contrastat cu inceputul. De la o poveste previzibila de dragoste s-a ajuns la o actiune demna de filmele politiste. Oricum, mi-a placut, mi-a placut, mi-a placut! Ai citit Pasi pe nisip? O am tot de la tine. E putin amuzanta si ziceai ca ai nevoie de ceva de genul asta. Sau Ce fac eu cu mostenirea, parca asa se chema. Nu prea retin autorii si denumirile cartilor. Ma marcheaza doar continutul. Lectura placuta si astept recomandari in continuare!
Ma bucur ca NU ti-a placut ci te-a fascinat 🙂 N-am citit Pasi pe nisip, o cumparasem pentru tine. Poate mi-o imprumuti acum c-ai terminat-o. Am citit Ce sa fac cu mostenirea, o am si eu. Si eu uit foarte repede numele autorilor si titlurile insa continutul ramane. Mi-a promis Laura o carte frumoasa, poate ajung in weeekend la ea sa o iau. Spor la citit si tie!
Nu stiu de ce cartea asta nu ma atrage deloc, dar deloc, desi am tot citit despre ea!
Poti sa incerci cateva pagini, macar de curiozitate. Am avut carti la care nu m-a atras nimic si, convinsa de altii, le-am inceput si mi-au placut foarte tare 🙂
si mie mi-a placut mult cartea. E o carte cu care nu te poti plictisi.
Ai dreptate. Mereu apare ceva care iti capteaza atentia.