Am văzut reclama la film în mall acum câteva săptămâni. Mi-am notat în minte să-l văd însă n-am “salvat” bine fişierul şi-am uitat de el. Miercuri mi-a zis soţul meu că a văzut un film “de-al meu” (adică un film care e genul meu şi despre care ştie sigur că-mi va plăcea) şi a propus să ne uităm la el. Nu îmi place să mă uit la filme în timpul săptămânii pentru că sunt şanse mari să adorm la ele ori, dacă reuşesc să stau trează, să mă culc foarte târziu şi a doua zi să mă trezesc greu. Deci m-am ţinut tare miercuri însă joi n-am rezistat şi m-am uitat. Aşa cum am prevăzut, am aţipit la un moment dat însă nu pentru că nu mi-ar fi plăcut filmul ci pentru că eram foarte obosită. De aceea vă recomand să-l vedeţi în weekend 🙂

Pe scurt: După ce petrece 8 luni într-un spital de boli nervoase, Pat se întoarce în casa părinţilor şi încearcă să-şi recâştige soţia (care-l înşelase) şi job-ul de profesor la şcoala din oraş. În planurile lui nu intrase totuşi Tiffany, o tânără văduvă cu propriile probleme de viaţă. Pare dramă însă eu l-aş cataloga drept comedie romantică. E haios şi romantic şi merge bine într-o seară de sâmbătă sau o după-amiază de duminică.

Sursă foto