Au trecut aproximativ şase ani de când s-a terminat serialul Fetele Gilmore. Nu ştiu unde au zburat toţi anii ăştia dar mai ştiu că niciun serial pe care l-am urmărit de-atunci n-a mai fost la fel (nici măcar Parenthood, acolo e multă dramă). Aşa de tristă am fost când s-a terminat şi atât mi-am dorit să mai facă un sezon măcar, măcar un sezon. Dar am fost conştientă că Lorelei n-o să fie mereu tânără iar Rory n-o să fie mereu studentă şi nu ştiu ce serial anume ar mai fi fost dacă ar fi continuat cu Rory adult în toată regula şi Lorelei o doamnă cam în vârstă. Dar uite că după atâta timp descoperim un serial cu aceeaşi atmosferă în timpul căruia uit uneori că e altul şi nu-i acelaşi. Subiectul e altul dar atmosfera, replicile amuzante, muzica, tiparul personajelor şi multe dintre personaje se regăsesc aici.

Paris, Emily, Kirk îşi reinterpretează cu succes aceleaşi roluri. Doar că îi cheamă altfel şi contextul e altul. Dar sunt ei şi nimeni alţii. Michelle este cam ca Lorelei iar balerinele sunt tare simpatice şi croite să se încadreze şi să recreeze atmosfera Gilmore (deşi nu cred că ăsta era scopul). Oraşelul este creat pe acelaşi principiu iar situaţiile care apar sunt haioase. Creatoarea serialului nu s-a lăsat sub nicio formă mai prejos, a făcut un serial aproape la fel de bun însă cu notele de actualitate de rigoare. Au apărut până acum optsprezece episoade. Am făcut maraton de urmărit cu primele zece. Pe ultimele şapte le-am drămuit cu grijă iar la al optsprezecelea probabil că nu voi rezista să mă uit în seara asta. Şi apoi … keep calm and wait for Bunheads 😀