Încă nu am copii şi nu ştiu ce înseamnă să fii părinte decât din teorie. Însă atunci când nepoţica mea tuşeşe puţin sau se plânge că o doare burta sau se juleşte sau orice altceva, deja mă cuprinde o panică şi o îngrijorare de parcă ar fi păţit cine ştie ce. Nu îmi pot imagina cum ar fi dacă ea sau alt copil drag din familia mea chiar ar păţi acest cine ştie ce. Nu-mi pot imagina ce-aş face sau unde aş merge sau cine mi-ar întinde mie o mână de ajutor. Şi realizez, uitându-mă în jur, că ceea ce pentru mine este doar un exerciţiu de imaginaţie, pentru alţi oameni este realitatea cu care se confruntă zi de zi.

Pentru acei alţi oameni, rutina zilnică nu mai este doar mersul la serviciu, plătitul facturilor şi a creditelor bancare sau mersul la cumpărături pentru casă. Pentru ei rutina zilnică este să găsească o cale (sau milioane de căi) prin care îşi pot ţine copilul sănătos. Şi stau şi mă uit cu respect şi admiraţie la colega mea Cristina Aga care, în loc să stea să se revolte pe lumea asta toată pentru că tocmai copilul ei are o problemă gravă de sănătate, râde, zâmbeşte, glumeşte, are încredere şi e plină de un optimism de care eu nu aş fi în stare.

Ştiu că sunt mulţi oameni care au nevoie de ajutor, că Facebook-ul este plin de cauze pentru care sunteţi rugaţi să donaţi. Mai ştiu că e perioada Sărbătorilor şi că deja aveţi cheltuielile planificate. Ştiu că mulţi vor gândi că n-are sens să mai donaţi ceva dacă nu vă permiteţi să donaţi o sumă mare. Mai ştiu că nu ne permitem şi nu avem cum să-i ajutăm pe toţi oamenii care au o problemă mai gravă sau mai puţin gravă. Dar ştiu că putem să acordăm primul ajutor! Adică să-i ajutăm măcar pe oamenii pe care-i cunoaştem şi să le fim alături şi să vedem cât bine şi câtă schimbare putem aduce în viaţa lor cu oricât de puţin.

Despre povestea Luciei puteţi citi aici în detaliu, nu intru aici în termeni medicali. Vreau doar să vă spun ce riscă Lucia dacă nu reuşeşte să facă toate operaţiile şi tratamentele necesare. Îşi poate pierde un picior, o parte a corpului care nu se mai cumpără şi care nu mai e la fel nici cu toţi banii şi toate donaţiile din lume. De aceea este important să o ajutăm acum, când are cea mai mare nevoie să lupte pentru o viaţă pe care noi am primit-o bună de-a gata şi pentru care nu conştientizăm mereu cât de recunoscători trebuie să fim.

Aşa cum o descrie mămica ei şi aşa cum am cunoscut-o şi eu, Lucia este un copil vesel şi prietenos. Nici nu are cum să fie altfel la cât de optimişti sunt părinţii ei şi de câtă dragoste este înconjurată.

Astăzi am avut bucuria să particip la un eveniment caritabil extraordinar de frumos organizat pentru Lucia. A fost o atmosferă superbă, muzică bună, oameni dragi, prăjituri delicioase şi multe alte surprize, mai ales pentru cei mici careu au avut parte de o distracţie pe cinste. Mai urmează şi alte evenimente organizate pentru ea, aşa că staţi pe aproape, le voi anunţa şi eu aici pe blog. Între timp, cei care pot să doneze bani pentru ea o pot face în conturile deschise la ING Bank, pe numele Cristinei Aga RON:RO39 INGB 0000999903318191; EUR:RO91 INGB 0000999903941547.

Haideţi să facem câţiva paşi în picioruşele Luciei şi să înţelegem de ce are atâta nevoie şi atât de urgent de ajutorul nostru. Haideţi să-i acordăm primul ajutor aşa cum ştim şi aşa cum putem, pentru ca ea să aibă viaţa pe care o merită fiecare copil!