Săptămâna viitoare are loc unul dintre evenimentele mele preferate ale anului si anume Eurovision-ul. Nu mă uit ca o susținătoare înfocată a României, mai ales că rareori mi-au plăcut piesele noastre participante însă nu pot să nu recunosc faptul că mi-aș dori ca cele 12 puncte să meargă mereu către țara noastră și să luăm marele premiu. Mai ales că una dintre dorințele mele este să mă transform din telespectator în spectator al marii finale. Și ar fi mai ușor dacă s-ar organiza în România, evident.

Săptămâna viitoare eurovizionăm semifinalele pe 6 și pe 8 mai iar pe 10 este marea finală. Am început să ascult piesele deja, contrar obiceiului meu de a asculta piesele în premieră în serile de semifinală. Am renunțat la obiceiul acesta pentru că am realizat că nu reușesc să ascult cu atenție fiecare piesă pentru că sunt foarte multe și foarte una dupa alta și se face o mare varză în capul meu, nu mai știu cine ce a cântat.

Nu dau pronosticuri pentru că, la fel ca în fiecare an, se vehiculează deja favoritele. Plus că gustul meu în materie de melodii nu se potrivește mereu cu scorul final al Eurovision-ului. Dar pot să spun că favorita de anul (Armenia) acesta îmi place și mie.

Coincidența face ca, în ton cu vacanța care tocmai s-a încheiat, să-mi placă mult piesa….Olandei:

Voi obișnuiți să eurovizionați? 🙂