Mă străduiesc de vreo câţiva ani să găsesc o activitate sportivă care să-mi placă şi la care să mă duc de drag şi nu pentru că trebuie. Am încercat de vreo câteva ori să merg la sală însă în loc să mă relaxeze mai tare mă stresează ideea de a merge într-un loc în care nu mă simt confortabil nici cu decorul nici cu oamenii de acolo.

Apoi mă bătea gândul să iau nişte lecţii de dans. Însă trebuie să recunosc faptul că nu sunt o persoană care pricepe foarte repede paşii şi iar în loc să mă relaxez, mă stresez pentru că nu reuşesc să învăţ la fel de repede ca ceilalţi şi nu reuşesc decât să imit nişte mişcări pe care mai apoi nu le pot reproduce de una singură.

Acum câteva luni mi-a trecut prin minte ideea de a începe nişte lecţii de balet pentru începători. A cam trecut timpul şi nu m-am înscris, am găsit, ca de obicei, o mie de scuze să nu fac asta. E de la sine înţeles că nu poţi la treizeci de ani să ajungi balerină la Operă însă poţi să încerci să faci o activitate fizică într-un mod plăcut şi relaxant. Laura îmi sugerase să merg iniţial la un atelier, să văd cum merge şi ce părere am.

Primul pas de balet l-am făcut ieri în cadrul Atelierului de balet organizat de Attitude Ballet Studio o dată la două săptămâni. Se desfăşoară sâmbăta şi are două grupe, una de începători şi una de intermediari/avansaţi. Îmi place mult ideea aceasta de atelier pentru că aşa îţi poţi da seama dacă activitatea e plăcută, relaxantă şi dacă îţi doreşti să mai mergi, fără să investeşti mult timp sau mulţi bani. La început nu îţi trebuie cine ştie ce echipament. Sunt sigură că fiecare dintre noi are acasă cel puţin o pereche de pantaloni comozi/colanţi, un tricou şi o pereche de şosete mai grosuţe. Atelierul durează trei ore şi l-am văzut împărţit cam în trei etape: o ora de gimnastică la sol (ulterior mi-am dat seama că şi mişcările de jos erau tot mişcări de balet), o oră de lucru la bară şi cam o oră de diverse alte exerciţii/sărituri. Informaţia este multă şi nu, nu am priceput-o din prima însă … surpriză mare… nu am plecat de acolo dezamăgită că nu pricep aşa repede mişcările. Deşi trei ore pare destul de mult, nu am avut timp să mă plictisesc sau să spun că nu mai pot. Efortul este dozat frumos pe parcursul celor trei ore de curs. Am febră musculară azi? Da, sigur că am. Şi mă bucur. Simt febra cam în toate zonele corpului, semn că, deşi n-am transpirat mai deloc, am lucrat majoritatea muşchilor destul de intens. Şi dacă tot am zis de transpirat, marele avantaj al acestui sport este că deşi îţi pui destul de mult muşchii la lucru, nu ieşi de acolo leaorcă de transpiraţie. Pentru mine faptul că nu trebuie să fac duş imediat după şi mă pot duce liniştită acasă să mă spăl, e mare lucru şi îmi reduce din stresul activităţilor sportive după o zi de muncă.

Attitude Ballet Studio este clar un loc unde mă voi mai întoarce curând, fie că va fi la cursurile obişnuite, fie că va fi la următorul atelier. Georgiana, profesoara cu care am făcut ieri, are cursuri momentan lunea între 20.00 si 21.00, lucru care îmi convine destul de mult şi iau în calcul, pentru început, varianta unui abonament cu patru şedinţe pe lună, plus un atelier de 3 ore odata la două săptămâni. Soţul meu, sportiv din fire, a zis că e puţin doar o dată pe săptămână. Eu spun că este considerabil mai mult decât nici măcar o dată pe lună, cum se întâmplă acum.

Locaţia este frumoasă şi centrală (o casă veche din zona Piaţa Romană), profesoara este blandă şi atentă cu fiecare participant (ceea ce ajută mult pentru începători), activitatea în sine este plăcută (deşi mai sunt momente în care simt că este prea mult pentru mine ca şi efort fizic). Nu vreau să bag mâna în foc că voi merge şi voi drege şi voi face. Fără planuri. Vreau doar să las lucrurile să curgă şi să fac în aşa fel încât să nu constituie un stres activitatea sportivă ci, din contră, o relaxare şi o evadare din celelalte stresuri zilnice.