Am câteva seri de când am redescoperit radio-ul. Am cred că peste şase ani de zile de când nu mai ascult radio decât ocazional. Când eram în liceu eram o ascultătoare fidelă a posturilor de radio. Am câştigat un aparat de radio cu ceas la Radio Contact şi îl puneam dimineaţa să “sune” radio în loc de alarma obişnuită.

Doamne cât mai aşteptam până dădea melodiile preferate. Şi apoi ce să fac şi eu seara când n-aveam chef de teme? De unde internetul ăsta care ne ţine acuma treji de aiurea noaptea?

Cum am mai zis, de câteva seri adorm pe acorduri de radio. Mă simt iar ca în liceu. Diferenţa este că ascult la laptop şi nu la aparatul câştigat la Radio Contact. Ascult Frech Kiss şi mă amuz de prostia omenească. Am descoperit că atunci când sunt obosită râd de cele mai stupide şi poate nici măcar amuzante lucruri. Nu contează. Bine că găsesc un motiv să râd de ceva, orice.

De fapt nu vreau să m-aud şi eu la radio, am pus titlul ăsta că era din cântec.