De când mă ştiu mi-am făcut un obicei din a citi cărţi recomandate de Laura pentru că ştiam din start că dacă au impresionat-o pe ea mie nu aveau cum să nu-mi placă măcar un pic (cu excepţia celor poliţiste dar până şi acolo am mai găsit câteva care mi-au atras atenţia cu ceva).
Citesc acum Viaţa secretă a albinelor, o carte foarte frumoasă pe care o mănânc pe pâine de vreo două zile ori de câte ori am ocazia. În afară de faptul că mi se face poftă de pâine cu unt şi cu miere când citesc şi un rând din ea, cartea m-a făcut să meditez din nou la nişte lucruri la care m-am gândit de multe ori, unul dintre ele fiind … soarta.
Mă sperie şi mă bucură în acelaşi timp ideea că orice lucru faci, oricât de mărunt şi de neînsemnat ar părea poate influenţa decisiv existenţa ta sau a unei persoane din jurul tău pe care poate încă nici nu o cunoşti. De exemplu personajul principal din carte meditează asupra faptului că o simplă durere de dinţi a generat o serie de întâmplări fără de care existenţa ei ar fi fost cu totul alta. Dacă nu ar fi fost durerea de dinţi atunci cineva nu s-ar fi îndrăgostit de dentist, nu ar fi făcut acei copii iar ea nu ar fi avut ocazia să întâlnească unul dintre acei copii care a avut un rol decisiv în viaţa ei.
O vorbă aruncată la întâmplare pentru a face conversaţie, o privire aruncată din plictiseală peste un lucru dintr-un magazin, orice lucru aparent nesemnificativ îşi va regăsi poate ecoul cândva în existenţa fiecăruia.
Uneori când revezi lanţul de întâmplări mici care au contribuit la fericirea ta, te sperie gândul că dacă dintr-un motiv sau altul ar fi lipsit chiar şi o singură verigă, viaţa ta ar fi fost alta. Poate e mai bine să nu te gândeşti la asta sau e mai bine să te gândeşti că veriga aceea ar fi fost înlocuită cu alta iar lanţul de întâmplări mici ar fi fost altul însă soarta l-ar fi făcut să ducă în acelaşi loc. Cred că în loc să iei să îi studiezi fiecare verigă e mai important să ştii să preţuieşti şi să te bucuri de ceea ce a reuşit lanţul tău de întâmplări să facă pentru tine.
[…] acum scurt timp de Viaţa Secretă a Albinelor, carte de care am fost profund impresionată (şi nu numai eu) şi nu se poate să nu scriu şi de a doua carte de această autoare, citită de mine, Jilţul […]
Acum downloadez filmul The Secret Life of Bees. Voi cauta si cartea. Mentionez asa in treacat: am vizitat (un click din curiozitate) blogul surorii tale Laura. Am sfarsit prin a petrece pe net cateva ore bune, dupa cum vezi fascinata de porumbei de hartie, prajituri, torturi etc etc. Am deschis un doc word si tot dau copy paste ca sa incerc chestii noi dar Doamne ar trebui sa copiez tot blogul! Ma intreb cat timp liber are sau daca i-a dat Doamne Doamne maini de aur. Mi se pare imposibil sa realizezi atatea lucruri si sa mai ai si blog despre ele.
Intr-o alta ordine de idei: sanatate micutzei! E o draguta!
eu sunt intr-un moment tare fericit din viata mea, si cand ma gandesc cum am ajuns aici si prin cate momente absolut intamplatoare am trecut, mai ca mi se face frica. dar zambesc si-s tare incantata de tot ce traiesc. 🙂
Ma bucur mult pentru tine si te inteleg perfect 😉
Da, ai dreptate. Adevarul este ca multe lucruri frumoase din viata asta nu ar fi existat acum, daca nu as fi fost eu 😀
Poate chiar mai multe decat iti dai tu seama acum 😛