Mereu ne plângem că timpul trece prea repede … iar e vineri iar e luni iar e duminică şi tot aşa, nu ne dăm seama când se duc zilele. Dacă vrei ca timpul să stea în loc sau să se scurgă foarte foarte încet, atunci internează-te în spital. Acolo timpul are altă însemnătate decât afară. Dacă reuşeşti să aţipeşti cât de cât şi te trezeşti cu gândul că în sfârşit a venit dimineaţa înseamnă că abia e două şi ceva. Dacă reuşeşti performanţa să mai aţipeşti o dată şi te trezeşti cu gândul că de data asta chiar că a venit dimineaţa înseamnă că e abia patru şi tot aşa.

Într-un episod din Cougar Town, Jules pune pariu cu un vecin ca reuşeşte să stea singură o zi întreaga, fiind foarte încrezătoare în activităţile pe care le poate face de una singură. Începe să-şi numele banii din puşculiţă, să probeze haine şi i se pare că a trecut toată ziua când de fapt trecuseră doar 12 minute. Aşa şi în spital, ai mereu senzaţia că ţi-a stat ceasul.

Contrar părerii pe care o am despre personalul medical, pot să spun că, aşa cum chiar s-a exprimat o asistentă cu vocaţie, “nu toate suntem la fel”. Aşa este, sunt şi infirmiere, asistente şi medici cărora fie că le pasă fie că nu le pasă, măcar îţi dau impresia că le pasă. Lucru care e mai mult decât suficient pentru starea de spirit a unui bolnav.

Condiţiile sunt aceleaşi, mai sunt ani buni până să ajungă şi spitalele din Romania locuri în care te duci să te faci bine fizic nu să te îmbolnăveşti psihic. Dar dacă mai ai şi un televizor în salon la care să asculţi aceleaşi şi aceleaşi ştiri,cu Monica şi Irinel şi Mădălina Manole, dacă ai colegi de salon vorbăreţi (chiar dacă au de trei ori vârsta ta), dacă infirmierele şi personalul de la cureţenie sunt glumeţi, atunci chiar n-ai de ce să te plângi.

Acum am rămas cu o singură dilemă: oare tot personalul medical are haine/halate cu multe buzunare pentru că le trebuie să pună acolo medicamente/instrumente pentru pacienţi? 😛