Sunt momente în viaţă când ne simţim mai puţin bine. Ca să nu dăm în ipohondrie, nu mergem la doctor de la primul simptom ci încercăm să ne tratăm singuri cu câte un ceai, o pastilă fără reţetă, un somn bun şi sperăm ca dimineaţa să ne simţim mai bine. Dacă trec ceva zile şi automedicaţia nu a dat roade, ne luăm inima în dinţi şi mergem la doctor că poate, poate o găsi cauza. De multe ori ne e mai teamă să nu găsească nimic decât să găsească ceva însă trebuie să mergem să fim cu inima împăcată. Ecografie, analize, dat cu presupusul, o fi de la aia, ba o fi de la ailaltă, stai că asta pare în regulă. Cine ştie de la ce-o fi, pleci de la doctor mai în ceaţă decât erai când ai venit. Medicamente ce să prescrie săracul dacă nici el nu ştie ce ai. Calciu, vitamina C, ceaiuri, apă cât cuprinde. După drumuri şi ore pierdute te întorci de unde ai plecat. Iei un Nospa, bei doi litri de apă şi speri că e de la oboseală, stres şi alimentaţie necorespunzătoare. Cel mai bun şi mai util remediu: aşteaptă ca boala să se plictisească să aştepte alinare şi să caute altă “casă”. Lasă, că trece. Vorbă din popor: răceala trece cu medicamente în şapte zile şi fără medicamente într-o săptămână. Un sistem imunitar cât mai bun vă urez tuturor!
Sa stii ca de fapt postarea ta m-a inspirat!
Pfiu 🙂
Nu stiu nici acum ce-a fost. Niste dureri de burta. Dar au inceput sa fie din ce in ce mai rare. Sunt pe calea cea buna 🙂
ai racit?