Skip to content

Toate mâinile

November 22, 2011

Îmi place să cred că sunt o persoană îngăduitoare şi dispusă să ajute (atât cât îmi permite ca timpul şi energia). Sunt unii însă care te lasă stors de energie şi oricât încerci să ajuţi, it’s not good enough. Întinzi un deget, două, trei, patru însă se pare că sunt oameni pentru care nu există suficiente mâini în lumea asta pe care să ţi le poată lua să fie şi ei mulţumiţi.

Am doar două mâini, le dau cu tot dragul atunci când situaţia o cere, cu condiţia să le primesc înapoi să le mai pot împrumuta şi altora la nevoie. Ce nu suport însă este ca atunci când le dau să mi se răspundă eufemistic vorbind, of course, dar nu puteai să dai şi-un picior? Nu vreau recunoştinţă, mulţumiri sau pupături de mâini pentru un ajutor pe care-l dau cu toată amabilitatea de care sunt eu în stare pentru că trebuie dar şi pentru că vreau. Îmi doresc atâta doar, puţin, dar puţin de tot respect să nu-mi reproşezi că n-am dat şi mai mult.

Până când o să înveţe toată lumea să respecte pe toată lumea, are cineva un elixir de regenerare a energiei? Noroc de blog, locul în care pot să mă răcoresc suficient fără să mă doară gâtul dupa aia 😀

Advertisements
3 Comments leave one →
  1. November 22, 2011 11:08 pm

    invata sa spui “nu”. e simplu. 🙂
    nu.
    nu pot.
    nu acum.
    nu ma pricep.
    nu am timp.
    si cel mai important: NU VREAU. :))

    • November 23, 2011 6:19 pm

      Faza este ca teama de consecintele acestor “nu. nu pot. nu acum. nu ma pricep. nu am timp. si cel mai important: NU VREAU” ma face sa renunt. Nu suport nici oamenii incruntati, suparati care se uita la tine ca si cum ce suflet rau ai ca nu vrei sa-i ajuti. Prefer sa tac si sa inghit si sa sper ca intr-un final n-o sa mai profite si ei.

  2. piticmic permalink
    November 22, 2011 10:26 pm

    Hhmm … mi s-a întâmplat şi mie acelaşi lucru de multe ori.N-am vrut niciodată mulţumiri, medalii sau statui când am ajutat pe alţii, … dar să fie şi nemulţumiţi că nu i-am ajutat şi mai mult, mie mi se pare că dispreţuiesc în primul rând bună voinţa mea şi efortul şi timpul pe care le-am dedicat în favoarea lor.
    Ba aveam o colegă în facultate care mi-a zis în faţă că-s proastă că o ajut pe ea şi pe ceilalţi să treacă examenul la matematică. Adică eu îmi pierdeam timpul şi răbdarea cu ea şi ea îmi spune că-s proastă că fac un asemea gest. Evident, dacă văd că cineva nu apreciază ajutorul meu, pe viitor nici nu-l mai primeşte 😉

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: