Skip to content

Eco-bio-raw-vegan-organic

November 19, 2011

Cinci termeni pe care tot îi aud în ultima perioadă la televizor, în reviste, pe facebook dar mai ales pe bloguri de profil sau nu neapărat. Îmi aduc aminte că prima oară când am remarcat cuvântul organic a fost într-un serial pe care-l dădeau pe Hallmark, McLeod’s Daughters, în care o tipă se chinuia să cultive legume şi să crească animale organice dar nu era prea susţinută în demersurile ei. Apoi au apărut pe rafturile magazinelor secţiuni cu produse eco şi bio. De raw vegan am auzit mai târziu, de pe bloguri.

Se tot face mare tam-tam la televizor şi în ziare despre cât de dăunătoare pentru sănătate sunt alimentele din hipermarketuri, cum crenvuştii sunt făcuţi numai din şorici şi slănină, că puii sunt injectaţi, că fructele sunt stropite şi crescute artificial, că pâinea e pâine doar cu numele, că ciocolata abia atinge cacaoa adevărată, că porcul nu mai e porc şi vita nu mai e vită, că margarina e plastic, că sucurile sunt otravă, că mezelurile nu ştiu ce-i aia carne şi lista poate continua la nesfârşit.

Şi uite aşa după ce te sperii bine de ce auzi, te duci în supermarket să cumperi mâncare sănătoasă şi îţi dai seama că după ce ai citit sute de etichete de produse, coşul tău e tot gol. N-ai nici măcar fructe şi legume pentru că ele n-au etichetă şi cine ştie cu ce-or fi fost stropite. După lungi căutări în care ţi se face foame/poftă, pleci acasă tot cu produsele pe care obişnuiai de-o viaţă să le cumperi, cu gândul că o să vizitezi un site/blog cu produse eco să-ţi cumperi de acolo câte ceva.

După ce te uiţi pe site-urile bio şi eco şi îţi umpli coşul virtual cu cumpărături care mai de care mai bune, îţi dai seama că nu îţi permiţi nici un sfert din cât ai pus în coş. E scump să trăieşti sănătos, extraordinar de scump. Şi mâncarea şi cosmeticele şi hainele şi produsele de curăţenie. Poate câte un produs când şi când mai poţi cumpăra însă să faci din asta un stil de viaţă, cred că trebuie să câştigi la loto sau să ai un salariu foarte, foarte mare. Să ne mutăm la ţară, să creştem pui şi porc şi legume, să ne facem propriile produse ecologice (cum făcea bunica pe vremuri săpun în casă) şi să ne îndepărtăm total de viaţa “otrăvitoare” care ne înconjoară nu mi se pare o alternativă prea roz.

În momentul de faţă să mânânci bio sau produse obişnuite nu mi se pare o problemă de alegere personală. Îţi permiţi sau nu-ţi permiţi. Poţi pe cât posibil să ocoleşti ce ţi se pare mai dăunător însă n-ai să vezi mulţi ani de-acum încolo în România oameni să nu mai cumpere salamul cel gras, biscuiţii cei mai uscaţi, sucul cel mai chimical, napolitanele cele mai artificiale. Nu toţi oamenii mănâncă ce vor, oamenii mănâncă ce le permite buzunarul.

Advertisements
7 Comments leave one →
  1. November 27, 2011 12:56 pm

    Sunt de acord ca “bio” nu inseamna neaparat sanatos; zaharul alb bio e la fel de nociv ca cel nebio, daca e consumat in cantitati uriase, in fiecare zi. Dar nu e neaparat mai scump sa mananci sanatos, cred ca tine in primul rand de prioritati si de informare. In loc sa mananci mancare multa si de slaba calitate, mai bine mai putina, dar superioara calitativ, e si mai satioasa.

  2. Laura Frunza permalink
    November 21, 2011 8:32 am

    Am citit un articol ca faimoasele produse de Sibiu sunt facute tot in fabrica si au doar eticheta “traditional”. Mi se pare groaznic. Eu oricum de mezeluri m-am indepartat destul de mult, dar din cand in cand tot mi se face pofta si atunci cumpar si eu ce-i mai bun din toate relele. Asta e, ne descurcam cum putem, ca n-avem bani de Baciu in fiecare saptamana 🙂 In rest sunt constienta ca nu pot evita 100% toate chimicalele, mai fac slalom printre ele cat imi permite buzunarul si cam atat, incerc sa nu ma gandesc ca altfel o iau razna.

    • November 21, 2011 6:04 pm

      Oh, dar cate produse n-au eticheta de “traditional” si sunt facute la fel ca toate cele “netraditionale”. Sau poate ca traditional romanesc si-a schimbat sensul si inseamna plin de chimicale si grasimi.

  3. November 20, 2011 10:22 pm

    stii ce frumos fentez eu cuvantul asta pretentios ecobiorawveganorganic? cum vine spre mine, cum ma feresc!:))

    si cand vad vreo “experta” in domeniul asta, care mai si tine prelegeri pe blog, ma bufneste rasul.
    sunt ferm convinsa ca doar vreo 10% din produsele etichetate drept eco, bio etc sunt pe bune eco.

    restul is doar o teapa. o MARE teapa. e la moda “sa mananci sanatos” si comerciantul ti-ar spune orice despre produsele pe care le vinde pe taraba sa, numai sa cumperi.

    si mai e o chestie. stii ce inseamna cu adevarat organic? netratat cu nimic, nestropit cu nimic. hai sa-ti aduc niste cirese de la mine, sunt asa de gustoase, dar pline de viermi. le mananci?

    totul e un mare fâs. sper sa treaca repede.

  4. Madalina permalink
    November 20, 2011 2:05 pm

    In plus, nici alimentele declarate organice, care costa o gramada de bani, cumparate de pe site-uri, nu reprezinta o garantie a calitatii. It’s all about marketing :), parerea mea

    • November 20, 2011 4:41 pm

      Sunt convinsa ca nu toate produsele declarate “bio” sunt cu adevarat bio insa as fi tare dezamagita sa aflu ca majoritatea sunt niste pacaleli. Sper din tot sufletul ca nu e asa.

Trackbacks

  1. Bioreduceri cu Napati « Locul de Parcare al Grijilor (şi al Bucuriilor)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: