Cuvântul orfan înseamnă, prin definiţie, un copil care şi-a pierdut unul dintre părinţi sau pe amândoi. Când eram eu la rândul meu copil, auzeam despre orfani, orfelinate/case de copii ca despre nişte locuri unde mergeau copiii cărora le mureau ambii părinţi şi nu aveau alte rude care să-i poată avea în grijă. Sau poate era doar percepţia mea pentru că nu luam în calcul ideea că nişte părinţi şi-ar putea abandona copiii, nu exista în mintea mea de copil această posibilitate.
Când am crescut mai mare şi am dat piept cu realitatea, am realizat că existau oameni care îşi abandonau copiii peste tot: în spitale, în scări de bloc, la tomberoane, în faţa bisericilor, în faţa caselor altor oameni. Cei care supravieţuiau, erau duşi în aceste orfelinate unde aşteptau să vină părinţii să-i ia sau să-i adopte alţi părinţi care n-au avut şansa să aibă un copil al lor. Din câte am înţeles, legea adopţiilor din România este uşor absurdă, se caută rudele de până la gradul patru al copilului pentru a încerca o reintegrare în familia naturală. Procedura poate dura ani de zile, timp în care nu numai că acel copil nu are şansa unei familii normale dar îi şi scad şansele de a o avea vreodată pentru că majoritatea părinţilor adoptivi vor să adopte bebeluşi. Am înţeles acum că printr-o campanie desfăşurată de Protv, s-a ajuns la votarea unei noi legi a adopţiilor, s-o vedem şi pe asta.
În ultima perioadă s-a tot discutat despre situaţia câinilor vagabonzi, dacă să fie eutanasiaţi. Ca ciupercile după ploaie, au apărut zeci de organizaţii non guvernamentale care să-i apere, să caute soluţii pentru adăposturi unde să-i strângă şi să-i îngrijească. Să fim serioşi, în România n-o să dispară niciodată câinii vagabonzi de pe stradă. Sau cel puţin n-o să trăiesc eu atât cât să prind şi vremurile acelea.
Am văzut în schimb prea puţine organizaţii care să se intereseze de situaţia oamenilor străzii şi de adăposturile unde aceştia ar putea fi cazaţi şi ajutaţi să se reintegreze în societate. Dacă ajungi să treci prin parcul din faţa Gării de Nord din Bucureşti, realitatea oamenilor fără casă te izbeşte drept în faţă cu zeci de familii care locuiesc efectiv în canalele de acolo. Eu am trecut de câteva ori pe acolo în cursul dimineţii atunci când oamenii se trezesc şi-şi fac ritualul de dimineaţă pe care noi avem marea şansă să-l facem în intimitatea unui cămin.
Mai ştiu că atunci când împlinesc optsprezece ani, copiii sunt daţi afară din orfelinate pentru că nu mai sunt copii. Ajunşi în stradă majoritatea luptă să supravieţuiască prin furt, droguri sau alte infracţiuni. S-a tot vorbit despre cum nu le place să muncească şi preferă să fure. Să fim serioşi acum, aţi văzut cât de greu este să-şi găsească un loc de muncă un absolvent de liceu sau de facultate? Cum şi-ar putea găsi un loc de muncă un copil de optsprezece ani, fără casă, fără masă, fără un sprijin şi fără o educaţie corespunzătoare? Sunt de acord că există oameni fără casă care beau de sting şi n-ar munci nici dacă ar veni cineva să-i roage să muncească însă nu toţi sunt în situaţia asta.
Şi-am ajuns în sfârşit acolo unde vroiam de fapt să ajung. Mă gândeam zilele trecute în timp ce urmăream reportajele de pe Protv cu copii abandonaţi, cât de uşor este să nu faci copii. În primul rând dacă n-ai unde dormi, n-ai de mânca, n-ai cu ce te îmbrăca, de ce ţi-ar mai arde să faci sex? Dacă abstinenţa nu este o soluţie de luat în calcul, există la dispensare, policlinici de stat un program prin care beneficiezi de anticoncepţionale gratuite. Ştiu că de prezervative nu se pune problema că dacă n-ai ce mânca doar n-o să dai banii pe prezervative. Dacă nici contracepţia nu este o soluţie, după ce ai făcut zece copii şi vezi că tot rămâi gravidă nu-ţi dă în gând să întrebi doctorul acela care te ajută să naşti dacă nu poate să-ţi facă ceva să nu mai rămâi gravidă? Până la urmă nu cred că îţi trebuie educaţie să îţi dai seama că se poate face ceva ci doar un instinct de supravieţuire.
Cred că în România (nu ştiu cum e în alte ţări) se încearcă o rezolvare a problemelor cu caracter social însă nu se începe de unde trebuie, adică de la rădăcină. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu cred că să faci un copil şi apoi să-l laşi în plata Domnului în spitale sau în alte locuri ar trebui să fie o infracţiune pedepsită cu închisoarea. Ţi-ai asumat răspunderea să naşti un copil şi nu ai grijă de el, mergi la închisoare. Nu ştiu dacă asta ar rezolva ceva dar măcar poate de frica legii lumea ar fi mai conştientă de consecinţe. Sincer mi se pare absurd faptul că toţi oamenii au dreptul şi libertatea să facă copii. Mă ia cu ameţeli numai când mă gândesc cât de uşor s-ar putea opri aducerea pe lume a unor copii nedoriţi, copii fără niciun viitor sau sansă de supravieţuire pe lume asta. Câţi dintre ei răzbat? Câţi ajung la Dansez pentru tine? Câţi dintre cei care ajung la Dansez pentru tine ajung mai departe de câteva emisiuni şi câteva lacrimi de vedete?
Ştiu că există diverse organizaţii care luptă pentru integrarea acestor copii, luptă să-i ajute. Doar că sunt puţine. Iar ajutorul nostru al celorlalţi este şi el prea puţin. Copiii orfani nu mănâncă doar de Crăciun, de Paşte şi de 1 iunie.
Locul de Parcare al Grijilor şi al Bucuriilor 
[…] de azi este mai specială şi vine cumva ca o continuare a articolului scris de Miha: Copiii orfani nu mănâncă doar de Crăciun şi ca efect al unui lucru pe care l-am văzut la filiala din Marea Britanie a firmei la care […]
[…] de azi este mai specială şi vine cumva ca o continuare a articolului scris de Miha: Copiii orfani nu mănâncă doar de Crăciun şi ca efect al unui lucru pe care l-am văzut la filiala din Marea Britanie a firmei la care […]
hai sa-ti mai zic una: frica de Dumnezeu. stiu, e absurda treaba, dar valabila. “daca asa a vrut Dumnezeu…” mdea, asa a vrut Dumnezeu: sa torni copii pe banda si apoi sa-i arunci in strada ori sa-i lasi sa moara de foame.
anticonceptionalele sunt un pacat, avortul e un pacat. da’ sa-i trimiti la furat nu-i un pacat?
da, da, sa se dea legea aia, eu votez! un copil, MAI ALES un bebelus, lasat intr-un tomberon sau intr-o scara de bloc are foarte multe sanse sa moara. eu consider abandonul o crima.
Cand am fost eu internata in spital cu sarcina, mai era acolo o femeie in luna a noua, adusa la spital batuta pentru ca spitalul din oraselul ei n-a vrut s-o primeasca. Femeia mai avea cativa copii acasa, barbatul o batea si pe ei si pe aia mici si ea era gravida cu al cincilea, parca. Si ii ziceau femeile alea din salon sa-i spuna doctoritei sa ii faca ceva dupa nastere (gen sa-i lege trompele) ca sa nu mai ramana gravida daca nenorocitul ala tot n-o lasa in pace, insa ea nu voia. Ok, inteleg ca e o chestie majora sa-ti legi trompele, dar sa torni copii pe care ii bate un nenorocit si sa-i condamni la foamete si suferinte e mai bine? Unele femei sunt pur si simplu inconstiente, degeaba sunt sfatuite ca nu asculta de nimeni si de nimic. Isi privesc uneori copiii cu o indiferenta si daca moare unul, nu-i nimic, ca oricum mai face altul. Cat despre cele care isi abandoneaza copiii in institutii, sunt de acord cu tine, ar trebui bagate la puscarie. Daca tot ai facut un copil, pai faci orice pentru el, poti sa-l cresti in saracie lucie, dar dragostea de mama e instinctiva si nu tine cont de statut social si nici nu poate fi inlocuita vreodata cu altceva.
Nu pot sa cred ca femeia de care spui a primit solutii/optiuni si ea a ales sa traiasca gravida toata viata. Unii oameni isi merita soarta, nu toti, dar unii o cauta cu lumanarea.
Off , ce m-ai intristat cu postarea asta! Tu stii, poate, ca eu trimit periodic haine, mai multor familii nevoiase care au foarte multi copii, familii pe care eu, personal, nu le-am vazut niciodata.Dar in toate anotimpurile ii imbra si le trimit pachete multe cu haine diverse.Multa lume m-a intrebat de ce fac gestul asta?Mi-au insirat motive precum cele discutate mai sus de tine, ca mamele alea care-i aduc pe lume sunt niste inconstiente, ca nu le pasa de micutii aia, etc.De acord, mamele sunt niste inconstiente dar amaraciunile alea de suflete mici cu ce-s de vina?Nu alegem niciunul pe lumea asta unde si cand sa ne nastem si mai ales in ce mediu, in ce familii.E cumplit sa n-ai ce manca, imbraca, cu ce te incalzi.Eu cred ca si infractionalitatea la minori se naste tot din marile lor neajunsuri, din faptul ca au atatea si atatea frustrari legate de dorinte pur firesti, care noua, celor care avem conditii de viata normale, ni se par niste mizilicuri.Si atunci nevoia de normalitate ii impinge la gesturile necugetate pe care le fac.
revenind la mamele alea care-i fac…gradul lor de incultura, faptul ca n-au pic de educatie sexuala le impinge la a se reproduce precum animalele, de cate ori raman, de atatea ori dau nastere puilor lor, dupa care si-i abandoneaza.Nici ele nu-s extrem de tare de condamnat, parerea mea! De condamnat insa sunt autoritatile care nu se preocupa suficient de mult de soarta acestor nenorociti.E plin pe strazi de aurolaci ( hai sa le zic homelesii ca suna mai soft), batuti de soarta intr-un mod crunt.Trecem zilnic pe langa ei ( ma refer aici la autoritati), ii privim nepasatori si mergem mai departe.Nicio tara civilizata nu-si abandoneaza semenii in favoarea cainilor, ai pisicilor sau a altor specii.
Dar sunt mult prea preocupate autoritatile de spagi, infractiuni la nivel inalt de gainarii micute ca sa-si mai arunce ochii si asupra amaratilor astora.
Hai ca am scris cat o zi de post comentariul asta, dar subiectul este unul extrem de sensibil ce necesita multe dezbateri.
Sunt de acord cu tine: doar fiindca mamele lor sunt niste inconstiente asta nu inseamna ca nu trebuie sa facem ceva sa ii ajutam pe copiii care nu si-au dori sa se nasca si nu au ajuns asa din vina lor. Felicitari pentru initiativa ta de a-i ajuta!
Autoritatile nu se implica sau se implica prea putin, problema e prea mare pentru dramul lor de implicare. Mai face cate o televiziune tam-tam pentru rating si publicitate si dupa ce obtin ce vor ii lasa pe toti la fel cum i-au gasit… in plata Domnului.
Subiectul este, da, extrem de sensibil si cred ca ar iesi o postare reusita din “condeiul tau” 🙂
Mihaela, mi s-a strans inima cand am vazut titlul. Fix asta incercam in urma cu cativa ani sa le explic si eu multor oameni care credeau ca donand 2 lei de Craciun si de Pasti rezolva problema copiilor orfani cat ai zice peste. Ma rog, povestea e extrem de lunga si complicata. Eu acum colaborez cu Ador Copiii – http://www.adorcopiii.com daca te intereseaza vreodata sa dai o mana de ajutor :).
Felicitari pentru initiativa ta dar si pentru postarile de pe blog. Sper sa nu te supere comparatia sau sa te simti in vreun fel jignita, mi se pare ca stilul tau de a scrie se aseamana usor cu al meu, de asta am si capatat drag de el si am tot citit astazi 🙂
Mihaela, si mie mi se pare ca seamana :). Te pup.
@ Mihaela: de fapt e invers, cu cat ai mai putina educatie, minte si mancare cu atat se pare ca iti arde mai mult de facut sex:)
Asta are legatura directa cu conceptia ….hai sa ii zic patriarhala despre sex: e ceva ce vrea barbatul si vrea si femeia daca o prinzi si-o tii bine. Multe din amaratele cu 10 copii nu si-au dorit nici macar unul. Nu zic ca au fost victimele violului conjugal, dar accepta prosteste fie ca le place, fie ca nu.
In plus, uneori e singura mangaiere, fizica, psihica, singurul moment de confort al unora dintre ei – copiii ai strazii, femei la tara etc.
Stiu un sat undeva unde merge contraceptia pe baza de injectii. Teama de pastile e ridicola dar exista, insa cumva injectia lunara nu mai e asa bau bau. “Vrei sa nu faci copii? da mana incoace. “
“de fapt e invers, cu cat ai mai putina educatie, minte si mancare cu atat se pare ca iti arde mai mult de facut sex:)” – da, uite nu m-am gandit la asta.
‘Asta are legatura directa cu conceptia ….hai sa ii zic patriarhala despre sex: e ceva ce vrea barbatul si vrea si femeia daca o prinzi si-o tii bine. Multe din amaratele cu 10 copii nu si-au dorit nici macar unul. Nu zic ca au fost victimele violului conjugal, dar accepta prosteste fie ca le place, fie ca nu.” – probabil ca daca n-ar accepta prosteste multe dintre ele ar deveni in timp victimele violului conjugal.
“In plus, uneori e singura mangaiere, fizica, psihica, singurul moment de confort al unora dintre ei – copiii ai strazii, femei la tara etc.” – nu stiu daca mai poti considera sexul mangaiere fizica, psihica daca e facut pe nemancate si intr-o mizerie de nedescris si intr-o camera unde mai dorm si altii. Plus ca sexul iti face si mai foame 😀
“Stiu un sat undeva unde merge contraceptia pe baza de injectii. Teama de pastile e ridicola dar exista, insa cumva injectia lunara nu mai e asa bau bau. “Vrei sa nu faci copii? da mana incoace. “ – deci se poate. De-ar exista mai multe din astea, poate amaratele cu 10 copii ar avea doar cate unul sau poate niciunul.