Cu Bibi v-am făcut cunoştinţă şi acum ceva vreme. N-am avut aşa mare succes atunci, am rămas cu multe dintre cărţi în bibliotecă. Ştiu că lumea e plină de copii/tineri/bătrâni bolnavi pentru care nu putem face prea multe. Nu-i putem salva pe toţi, nu avem puteri magice (deşi ne-am dori) dar putem începe prin a salva unul dintre ei. Gândindu-mă la cât de puţin înseamnă doi euro, m-au apucat ameţelile gândindu-mă câtă lume trebuie să dea mesaj ca să se strângă suma de care acest copilaş minunat are nevoie ca să trăiască normal. Nici nu vreau să-mi imaginez ce e în sufletul acelor părinţi, cu ce greutate în sufletele se culcă ei în fiecare seară. Cred că (pe lângă altele) de asta fug eu cel mai tare de maternitate. Nu suport să văd un copil nici cu puţină febră, darămite cu o boală (aproape) incurabilă. Nu putem face mult dar dacă face fiecare câte puţin, se face un mult colectiv care poate salva un omuleţ.

Deci? La ce pot renunţa eu în săptămâna 10 – 16 decembrie ca să donez sms-uri pentru Bibi? La o cafea cu lapte si frişcă. La convrigi cu nucă şi miere. La Milka cu cremă de iaurt şi căpşuni. La o ciabatta cu piept de pui grill. La o revistă. Îmi vin în minte o grămadă de lucruri la care aş putea renunţa.

Era să uit, merită să ascultaţi şi melodia Danei. Absolut minunată.