Îmi plac rochiile de mireasă, şi costumele elegante şi rochiile de seară. Şi florile şi aranjamentele şi surprizele şi muzica şi dansul şi horele şi aperitivele clasice şi cele mai deosebite. Îmi plac şi sarmalele şi friptura. Şi şampania. Şi oamenii veseli şi fericiţi. Şi îmi place şi braşoveanca (adică dansul) şi aruncatul buchetului şi toate tradiţiile mai româneşti sau mai americăneşti. Şi tradiţia cu banii în plic are rostul ei şi ofer darul cu plăcere. Şi nu mă duc la nunţi din obligaţie sau din vreo datorie ci pentru că îmi plac oamenii iar nunţile sunt nişte ocazii fericite de a fi împreună cu cei dragi, alături de prieteni şi familie şi/sau colegi. Nu ştiu când a devenit la modă să urăşti aşa cu patimă nunţile şi nici nu vreau să comentez mai mult pe tema asta. Mie îmi plac nunţile. Am zis!