Oricât de mult îmi place concursul “Vocea României”, nu reuşesc să înţeleg de ce la unii concurenţi care sunt super tari se întoarce câte unul în ultima clipă sau nu se întoarce niciunul. Şi de ce la alţii care n-au mare lucru, se întorc mai mulţi. Doar ca să-i elimine mai uşor în etapele următoare? Sau poate că urechea mea nemuzicală ci doar telespectatorială ascultă altfel decât urechile lor artistice? Asta trebuie să fie că altfel nu îmi explic. Explicaţii de genul “ai cântat prea cuminte”, “n-ai arătat tot ce poţi” şi “ah, dacă mai dura melodia, apăsam” nu mă mulţumesc deloc.

Printre concurenţii care mi-au plăcut mult dar care n-au prea avut baftă de scaune se află Iolanda Moldoveanu (Skyfall) la care abia abia dacă s-a întors cineva, Emilia Dorobanţu (a cântat o versiune proprie de la “I don’t believe you”) s-a întors Loredana în ultima secundă) şi Tavi Clonda la care nu s-a întors nimeni.  De vis replica Loredanei: “de unde să ştiu eu măi Tavi că tu eşti ca să mă întorc?” Carevasăzică dacă n-ar fi fost audiţii pe nevăzute, altfel ar fi stat clasamentele…

Şi ce tot atâta “eu ştiu să-ţi fac piese să ţi se potrivească”? Câţi foşti concurenţi de la Vocea României rup topurile muzicale cu piese compuse de Moga, Smiley, Loredana sau Brenciu? Asta e doar o iluzie. După concurs se întorc aproape toţi la ce-au avut înainte să participe. Pentru mulţi, concursul ăsta este maximul de clipă de glorie pe care reuşesc să-l atingă în cariera lor muzicală. Şi aşa ce mă enervează asta. Am mai zis şi altă dată. Avem voci dar n-avem muzică pe care să o cânte. Muzică nouă, nu cover-uri. Muzică românească nouă şi bună. Asta vreau să aud. Vocile României cântând melodiile României. Oare n-ar fi şi asta o idee de concurs? Piesele României?