Skip to content

Dacă sport nu e, hai să facem

February 15, 2015

Dacă nu eşti o persoană care s-a născut şi a crescut în mişcare, e greu să te apuci deodată de sport. Ştii că e sănătos, ştii că te-ar putea face să fii mai slabă sau mai fit şi totuşi e atât de greu să te urneşti să-l practici măcar câteva ore pe săptămână. Mereu intervine ceva. Ba suntem prea ocupaţi cu munca, ba trebuie să ajungem seara nu ştiu unde, ba e prea frig, ba e prea cald, ba n-am cu cine să mă duc, ba parcă n-am bani de abonament luna asta, ba mă doare nu ştiu ce, ba sunt în perioada aia a lunii, ba mi-e foame, ba mai bine mă duc la un film, ba vreau să termin o carte interesantă, ba vreau să dorm şi să lenevesc cât e sâmbăta (şi duminica) de scurtă.

Şi apoi vine momentul acela când ţi se par aşa de interesante fetele care merg la sală încât trebuie şi tu să încerci. Şi începi să cumperi: pantaloni scurţi, adidaşi de alergat, rucsac, abonament cu 8 şedinţe la sala din cartier. Şi apoi te duci de 3 ori şi de restul 5 suferi că nu ţi-ai cumpărat altceva. Sala AIA nu e pentru mine. Trebuie găsit alta. Şi mai trece un an aşa în care încă mai cauţi o sală în care să te simţi confortabil.

Şi apoi te loveşte alt moment în care ţi se pare că trece timpul şi eşti lipsit de energie iar corpul ar putea începe să fie din ce în ce mai greu de remodelat. Şi o iei de la capăt. Noroc că de data asta ai deja pantaloni, adidaşi şi rucsac. O iei mai uşor, nu te arunci deodată la abonament, tatonezi terenul cu câte o şedinţă sau câte un guest la WorldClass (apropo, dacă aveţi de oferit :D). Şi pui şi o poză pe Facebook ca să se vadă că ai fost. Ce sens are să te mai duci la sală dacă nu ştiu şi toţi prietenii tăi? Dar apoi începe să-ţi plac durerea dulce a febrei musculare din care reiese că ai lucrat şi ai lucrat bine şi pare că de data asta ai putea să vezi luminiţa de la capătul abdomenelor şi genoflexiunilor şi chiar să te ţii de-o treabă. Pentru că, vedeţi voi, ca să ai rezultate (sănătate, fermitate şi ce se mai obţine), sportul e o activitate de făcut toată viaţa. Dar la urma urmei şi epilatul e pe viaţă, şi manichiura şi pedichiura şi pensatul şi tunsul şi menstruaţia (mă rog, aproape pe viaţă) şi multe altele. Chiar ar fi atât de greu să mai adăugăm încă una pe listă? Măcar sunt sanşe mari ca activitatea fizică să înceapă să ne şi placă. Face bine nu doar la fizic ci şi la psihic. În zilele în care fac sport am observat că sunt mai veselă, mai optimistă, mai cu chef de viaţă. Şi asta de fapt mă motivează cel mai mult.

Şi uite aşa am adăugat, după şase ani jumate de blogărit, categoria “sport” pentru postările mele. Pentru că vor mai fi şi altele. Sau cel puţin aşa mă laud acum.

Şi duminica asta, dacă sport nu e, hai să facem!

Later edit: Mulţumesc, Theo, super clasă şi azi @BebGym Fitness Club.

Advertisements
8 Comments leave one →
  1. February 21, 2015 2:17 pm

    este foarte dragut in parcare la tine…mai ales ca scrtii frumos…succes

  2. Cristina Oprea permalink
    February 20, 2015 9:25 am

    Bafta! Sa te tii de treaba!!!

  3. February 19, 2015 12:50 pm

    Mai mult de 2-3 saptamani nu m-am dus constant la sala desi cum zici si tu, am vazut ca imi e mai bine. Problema mea e ca ma plictisesc repede.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: