Mereu mi-au plăcut încălţările sport însă până acum câţiva ani nu le spuneam atfel decât generic “adidaşi” iar atunci când îmi cumpăram o pereche o alegeam pentru cum arată şi pentru cât de comodă pare. Abia când m-am mirat eu de câte perechi de “adidaşi” poate să aibă soţul meu am primit prima lecţie despre încălţări sport. Fiecare avea un scop diferit: unii pentru alergat, alţii pentru tenis de câmp, alţii pentru fotbal, alţii pentru sala de fitness, alţii pentru stradă şi lista poate continua. Atunci am început să privesc altfel cumpăratul de încălţări sport. Întâmplarea face că primii  mei adidaşi de alergat erau chiar Adidas aşa că pot să îi numesc aşa. O vreme au stat frumos în cutie pentru că nu alergam efectiv dar nici nu îmi venea să îi scot pe asfalt doar la plimbare. Apoi au avut ocazia să alerge cu mine zeci de kilometri până în ziua în care i-am “trădat”.

Şi ziua în care i-am trădat a fost ziua în care am pus prima dată piciorul într-o pereche de încălţări de alergat S-Karp. Acela a fost momentul în care, pentru mine, toate tipurile de încălţări sport s-au unit perfect într-una singură. I-am pus în picioare şi n-am mai vrut să îi dau jos nici atunci când nu era cazul să stau deloc încălţată. Aşa multă încredere am avut în ei încât am făcut ceea ce un alergător nu face de obicei şi anume să îi port prima dată la un semi-maraton. Şi nu doar că nu am avut nevoie să-i schimb cu perechea de “adidaşi” de rezervă însă m-au ajutat să am cea mai uşoară dintre toate alergările mele iar la finalul celor 21 de kilometri picioarele mele parcă mi-au mulţumit prin felul în care arătau şi se simţeau.

De trei luni de când îi am mi-au fost alături şi la alergat pe nisip, pământ, asfalt. Şi la sala de fitness şi la clase de cardio. Şi la tenis şi la plimbări de cursă lungă. Ca să nu mai spun cât de bine pedalez la bicicletă cu ei în picioare. Ba chiar mi-au ţinut de cald şi la serviciu atunci când aerul condiţionat din sălile de şedinţă mă transpuneau automat mental pe un vârf de munte. Atunci când au început să arate prea folosiţi i-am aruncat în maşina de spălat şi i-am scos de acolo mai noi decât erau în ziua în care i-am primit.

E adevărat că celelalte perechi de “adidaşi” pe care îi am încep să se simtă cam ignorate însă nu mă pot despărţi de ei şi pace. Presimt că va fi primul model de încălţări pe care mi-l mai iau încă o dată, identic, după ce îşi va da şi el obştescul sfârşit. Dar la cum arată, cred că acest moment va fi destul de departe în timp.

Comparativ cu calitatea, preţul este chiar ieftin. De obicei mă ia cu ameţeli când intru în magazinele de sport şi văd ce preţuri au încălţările marilor branduri. S-Karp este un brand românesc şi, înainte să daţi cu sutele de euro pe încălţări de la alte branduri ne-româneşti, vă invit doar să aruncaţi un ochi la ei pe site sau direct în magazinul din Centrul Vechi din Bucureşti. Dacă sunteţi prin Braşov, sunteţi chiar la ei acasă şi cu siguranţă că aveţi şi mult mai multe modele de încercat. Umătorii pe lista mea sunt bocancii de munte însă am pe wishlist şi vreo două modele dintre pantofii sport de stradă.

La cât mai multe zâmbete de bucurie şi confort cu S-Karp în picioare!