Resturi alimentare reinventate

Pornind de la emisiunea Best Leftovers Ever! și invitată de sora mea să începem provocarea zero waste alimentar (fără risipă alimentară), am purces la a face tot posibilul în această săptămână (și mai urmează și săptămâna următoare, până când, cel puțin câteva deprinderi vor deveni obicei și rutină), să nu arunc mâncare și să refolosesc tot ce se poate din resturile alimentare.

Dacă voi de regulă nu aruncați nimic din mâncare pentru că: refolosiți, reinventați, mâncați tot la masă, calculați la perfecție tot ce cumpărați să nu fie nimic în plus, bravo vouă, această postare este pentru voi doar în măsura în care vreți să mă mai sfătuiți și pe mine. Eu nu voi vrea să mă compar nici cu partenera mea de provocare nici cu concurenții de la emisiune, nici cu nimeni de pe internet, cel mai sănătos pentru mine este să măsor progresul meu.

În afară de o prăjitură cu mere făcută din niște mere într-o stare foarte bună dar nu suficient de bună cât să mă îmbie să le mănânc așa, nu am mare lucru cu ce să mă laud. Sunt șanse peste 80% ca, dacă nu eram în săptămânile de zero waste, să fi aruncat merele fără regret pentru că mi s-ar fi părut că timpul investit în a face prăjitura și a spăla toate vasele nu ar fi meritat rezultatul. Însă am depus un efort, prăjitura s-a mâncat până la ultima firimitură iar merele au căpătat o nouă viață gustoasă. Notă către mine: să nu mai cred că voi mânca 2-3 mere pe zi pentru că asta nu se va întâmpla niciodată și să cumpăr exact atât cât mănânc, mai ales că nu am cămară sau balcon unde să le pot depozita la rece.

Am remarcat însă o tendință de a arunca pâine rămasă și, pentru că nu vreau să o transform în pesmet, frigănele și alte cele, soluția pentru mine este să fiu mai atentă să corelez cantitatea de pâine cumpărată cu felurile pe care am de gând să le gătesc. Ajungem să aruncăm pâine atunci când gătim de fapt mâncăruri pe care le mâncăm fără pâine.

Era cât pe ce să se ofilească niște salată în frigider (valeriană și baby spanac) însă, pentru că era în stare foarte bună, chiar dacă am mâncat și ieri și alaltăieri același lucru, am făcut un efort și am inclus-o la mic dejun împreună cu o bucățică de păstrăv afumat (care ar fi ajuns probabil la gunoi în câteva zile dacă nu eram cu zero waste în minte). Notă către mine: să nu mai cumpăr două cutii de salată deodată ci mai degrabă un mix de salate, pentru maxim 2 zile. A treia zi să mănânc același lucru, oricât de gustos și de proaspăt, nu-mi place.

Ieri am avut pentru masa de prânz la birou (salată de care vă spuneam mai sus) dar și o omletă cu spanac și brânză din care mâncasem jumătate și eram gata să o dau în gunoi la plecarea de la birou atunci când am decis să o gust totuși să văd dacă nu merge ca o îmbucătură-două înainte de cină. A fost chiar foarte bună. Sfat pentru mine de viitor: gustă înainte să arunci, s-ar putea chiar să-ți placă.

Mă mai apucă uneori să cumpăr musli sau alte combinații de cereale cu gândul că voi mânca micul dejun. Cad în propria plasă de fiecare dată. Pentru că fac o dată mic dejun și apoi mut punga cu musli de colo colo de mă satur să o văd. Am încercat la un moment dat să fac niște batoane de cereale. Nu au ieșit prea grozav. Azi am făcut o nouă încercare să fac niște fursecuri însă mi-a ieșit mai degrabă o budincă din: musli cu fructe, nucă, niște afine pe care le aveam la congelator, lapte, unt și puțin miere. E o chestie chiar gustoasă de mâncat la micul dejun, voi raporta ulterior cât am mâncat și cât am aruncat din ea, pentru că a ieșit o cantitate foarte mare. Notă către sine: nu mai cumpăra musli! Niciodată! Nu-ți place și gata.

Concluzia după primele 6 zile? Este greu: îmi ia mai mult timp să fac inventarul frigiderului, congelatorului, dulapului, să fac liste de cumpărături simplificate, să gândesc în avans ce mai am, ce urmează să mâncăm, ce să cumpărăm. Să calculez cantitățile. Să văd ce fac cu anumite borcane de diverse pe care le am în frigider. Pentru mine este și mai greu faptul că am senzația că mâncarea se alterează mult mai repede decât se alterează de fapt ceea ce mă face să arunc mâncare perfect valabilă (traume de probleme cu stomacul în trecut deși nu am avut probleme cu stomacul de la mâncare alterată). Îmi ia mult timp să gătesc anumite chestii pe care nu le-aș găti în mod normal ci aș arunca resturile pur și simplu.

Continui? Absolut. Un obicei nu se formează de pe o zi pe alta și, dacă vreau niște rezultate consistente pe termen lung, atunci e nevoie să investesc acum în schimbarea micilor obiceiuri. (valabil pentru tot felul de alte obiceiuri).

Mă gândeam ce poză să pun la această postare că nu am nicio dovadă de mâncare reinventată calumea, nici măcar prăjitura cu mere nu a fost prea estetică. Așa că vă las o poză cu o pizza pe care am făcut-o acum două săptămâni și în care am incorporat un rest de miez de brânză de la Lăptăria cu caimac. Pizza este mereu o variantă super ok de a pune resturi (valabile și nealterate dar care parcă nu mai merg mâncate individual) cum ar fi niște roșii cherry care s-au ofilit și nu mai merg mâncate proaspete sau câte o bucățică de brânză rămasă prin frigider sau mezeluri dacă preferați.

Voi cum stați cu resturile alimentare. Aceasta este o postare mai degrabă să învăț eu de la voi decât voi de la mine dar și să-mi documentez progresul. Mulțumesc, Laura, pentru provocare, dacă vă apucați și voi, nu uitați să vă invitați un buddy, este mult mai ușor decât de unii singuri.

7 comments

  1. pfff, cate legume am reciclat eu in omlete sau paste … ba chiar si in chiftele. zic de legumele care raman de la cina , gatite la abur si care a doua zi nu mai arata chiar apetisant. sau piure la fel, bagat in chiftele, varza bagata in turte. de fructe nu mai zic, ajung sigur in waffles sau trasformate in sosuri sai bagate intr o prajitura. orezul ramas il prajesc cu sos de soia, omleta taiata bucati si resturi de pui sau de friptura, sau de sunca. resturile de branzeturi amestecate la gramada cu oua si zahar si transformate in crochete. cel mai ciuda imi e cand ramane mancare in farfurii dupa ce mananca copiii si nu am ce sa fac cu ea, ca si pe aia as recicla o :))). iar acum m am intors din vacanta cu doua banane care s au copt prea tare, dar nu m am indurat sa le arunc, asa ca le am pus intr o punga si maine sigur fac ceva din ele :))).

  2. A, si iti recomand mixurile de salate de la Eisberg, se vand sub diverse branduri, de la Lidl de ex prefer una care are niste bastonase de sfecla cruda, iar de la Mega, Mexico Mix.

    • M-am descurcat și bine și prost 😀 Nu prea am ce să documentez din săptămâna a doua. Că eu mai mult am mâncat resturile ca atare nu le-am transformat, ceea ce este oricum ok. Dar sigur pot extrage niște pattern-uri pe care să le urmăresc, există anumite chestii clar pe care le arunc cel mai des, una dintre ele fiind pâine, alta fiind brânza (telemea – și pentru că știam asta, nu am cumpărat deloc telemea săptămânile astea), sau câte o felie două dintr-un mezel feliat de oricare. La mâncare gătită nu arunc prea multă pentru că obișnuiesc să gătesc două porții, ceea ce urmează să schimb pentru că e nevoie să fac ceva să-mi rămână și pentru pachetul de luat la birou (un obicei pe care mi-aș dori să-l adopt). Ce cred că am câștigat cel mai mult din provocarea asta este să fiu mult mai prezentă și mai conștientă de ce o să cumpăr și ce o să fac cu ce am cumpărat și aș vrea să mergem și la următorul nivel de less waste când vine vorba de cosmetice și alte produse de folosit în casă pentru că mă îngrozesc cât plastic, sticlă, hârtie adun într-o săptămână de dus la tomberoanele de reciclat.

Leave a Reply to Mihaela Alexandrescu Cancel reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.