Am redescoperit pe blogul lui annny (un blog peste care am dat de curând şi pe care am început acum să-l citesc ca pe o carte … cu muzică) o replică pe care am auzit-o în Grey’s Anatomy şi care la momentul respectiv m-a impresionat foarte tare (era oricum şi contextul de aşa natură).
So you think I’m broken, fix me. ‘Cause I’m no quitter.
În capul meu are foarte multă logică de ce replica asta are aşa mare importanţă pentru mine în acest moment. Am senzaţia că are un mesaj oricum suficient de puternic ca sa nu mai trebuiască să explic eu cu multe paranteze rotunde, pătrate şi acolade.
Şi o melodie frumoasă:
Locul de Parcare al Grijilor şi al Bucuriilor 
[…] Cu Grey’s am crescut şi în sensul că am învăţat câte ceva din fiecare monolog de final de episod al lui Meredith. Pe unele le-am arhivat frumos şi în câte o postare de blog. Aşa îmi dau seama prin ce stări am trecut, în funcţie de ce citat am postat în ce an şi în ce lună din an din trecut. De exemplu, pe 18 mai 2009, postam asta, despre viitorul care nu e niciodată aşa cum ni l-am imaginat. Pe 6 mai 2009, So you think I’m broken, fix me. ‘Cause I’m no quitter. […]
Imi place Coldplay. Si mi se pare ca piesa asta este in plailistul lui S. Meyer pentru Luna Noua.
greys antomy e un serial extraordinar
ehh, da, cele spuse mai sus au venit tot de la partea mea rationala. practica ma omoara insa si pe mine. insa eu am observat o chestie: daca iti obligi buzele sa zambeasca, apoi iti va zambi si fata, iar mai apoi si sufletul. uneori functioneaza.
sau: m-am ales cu o julitura de toata frumusetea. imi fac insa de treaba cu alte chestii si, incetisor, julitura aia se vindeca. mai lasa ea cicatrici uneori, insa cicatricile nu sunt neaparat urate. asa am ajuns eu sa cunosc niste oameni frumosi, sa invat spaniola (mai am de lucru:) ), sa citesc multe carti, etc. 🙂
Rational vorbind sunt perfect de acord cu tine 😛
pai da, doar ca eu am fost mai rapida 😀
chestia cu reparatul e cam asa: daca te repara altcineva, poate scapi mai repede de problema respectiva, insa vei recadea la fel de usor daca se repeta situatia si intri intr-un cerc vicios. daca reusesti sa faci reparatia singura, macar in parte, devii mai puternica si poti trece la un nou nivel de probleme 😛 bine, chestia asta e ce mi s-a intamplat mie, nu zic ca e regula.
Ma uitam intr-o perioada la Lost. Si puteam sa jur ca dintr-o parte sau alta o sa primesc un comment cu ideea ta de a ne repara singuri 😉
cred ca de prea multe ori asteptam pe cineva care sa ne “repare”. been there, done that. and sometimes i’m still waiting/hoping for that. numai ca ar trb sa ne scoatem asta din cap si sa ne “reparam” singuri.
btw, nu stiu daca te uiti la Lost, insa jack are obsesia asta de a “repara” alti oameni.