Tocmai am terminat de citit Vei fi acolo de Guillaume Musso, a doua carte cu care particip la campania Valluntar. Nu-mi stă în fire să citesc sâmbăta la ora zece dimineaţa. Ora asta e pentru băut cafea, citit blogurile din Google Reader şi organizat treburile casnice pentru mai târziu. Însă deşi am crezut iniţial că nu am cum să mai citesc şi să scriu recenzia unei cărţi până pe 23 martie, mi-am dat seama ulterior că nu am cum să las cartea asta din mână până nu aflu ce se întâmplă până la final.
Am devorat-o pe nerăsuflate şi, pentru că mi-a căzut cam greu la stomac (a se citi la suflet) am zis că nu se poate să n-o diger imediat într-o postare valluntară.
Sunt foarte tentată să umplu recenzia de citate ca la cealaltă carte însă cred că de data asta rezist, aş dezvălui prea multe iar voi trebuie să citiţi această carte fără să ştiţi prea multe detalii despre acţiune. În timp ce o citeam, mi-am adus aminte de un episod din Family Guy pe care l-am văzut destul de recent în care Stewie şi cu Brian se întorc în trecut să repare ceva şi strică altceva. Şi se tot întorc de câteva ori bune în trecut şi apoi iar în prezent, în încercarea lor de a drege lucrurile. La un moment dat Brian împiedică producerea tragediei 9/11 însă lucrul acesta declanşează o serie de evenimente chiar mai grave (Pentru cine vrea să vadă episodul este sezonul 10, episodul 5). Episodul este amuzant însă plin de semnificaţii şi încă de pe atunci mă tot întreb eu ce s-ar întâmpla dacă ai schimba un lucru cât de mic din trecut.
Acesta e şi subiectul principal al acestei cărţi însă pe mine m-a atras multitudinea de alte întrebări pe care ţi le pui pe parcursul celor 285 de pagini care aproape că se întorc singure în timp ce tu aproape că uiţi să cobori la staţia potrivită, uiţi de nu ştiu care emisiune la televizor şi uiţi să mai dai refresh la facebook. În timp ce citeam mi-am răspuns singură la întrebarea cea mai importantă: nu, nu mi-aş asuma răspunderea de a mă întoarce în timp şi de a schimba ceva pentru că orice schimbare cât de nesemnificativă poate avea repercusiuni uriaşe (e drept că acestea pot fi de natură pozitivă însă riscul e prea mare).
A doua temă de gândire a cărţii este motivaţia oamenilor pentru a face copii. Personajul principal al acestei cărţi nu-şi doreşte copii (cel mai probabil din cauza copilăriei nefericite avute) însă fiind pus în faţa faptului împlinit îşi dă seama că un copil, odată conceput, devine centrul universului pentru un părinte. Şi de aici marea lui dilemă: se întoarce în timp şi-şi salvază iubita (caz în care fiicei lui i s-ar refuza dreptul la existenţă) sau nu îşi salvează iubita şi îi dă şansa fiicei lui să se nască.
Această carte mi-a confirmat ceva ce realizasem de multă vreme: cărţile, deşi sunt compuse din poveşti, nu sunt cu mult diferite de viaţa reală: intuim ce urmează să se întâmple însă cu fiecare pagină/zi ne aşteaptă ceva nou şi neprevăzut la care cu siguranţă nu ne-am aşteptat şi care ne face să rămânem cu gura căscată de umire. Cine-ar fi crezut că voi citi în această carte despre un subiect pe care l-am găsit într-un serial preferat (Family Guy) şi un citat dintr-un alt serial preferat (Desperate Housewives). Am mai spus eu şi altă dată că serialul acesta din urmă e plin de replici cu teme de gândire pe termen lung. Citiţi această carte, nu va fi timp pierdut ci din contră, foarte câştigat. Iar dacă v-a plăcut, aruncaţi un ochi şi pe Fata de hârtie, prima carte de acest autor pe care am citit-o.
Această postare a fost scrisă în cadrul campaniei vALLuntar, campanie organizată de Grupul Editorial All. Fiecare comentariu la subiect la această postare înseamnă 3 minute de vALLuntariat din partea echipei All pentru un scop nobil. Titlul postării este inspirat dintr-o melodie a Paulei Seling, melodie care mi se pare că se potriveşte foarte bine pe fundalul acestei cărţi: De-aş putea cumva întoarce timpul/Să-ţi mai văd doar o dată chipul/Dulce-ar fi durerea, de-aş putea să dau timpul înapoi (s-a întrecut pe sine micul Mozart Moga cu această melodie).
Au mai scris despre această carte în cadrul campaniei vALLuntar şi: I’m wide awake, Iulia Georgescu, Maya Maria, Răzvan Ianculescu, Carmen Albişteanu, Un blog altfel, Gina Cristiana, Bogyslife, Andreea Toma. Dacă mai sunt şi alte recenzii la această carte pe care nu le-am inclus, vă rog să mă trageţi de mânecă, atât am găsit eu.
Locul de Parcare al Grijilor şi al Bucuriilor 
Foarte fain ai scris despre carte, dacă nu aș avea mai multe pe lista de priorități mi-aș cumpăra-o. 😀 Oricum, felicitări.
Multumesc, Ancuta.
Superba cartea. Mi-a placut mult. Am citit-o cam cu o zi intarziere fata de tine. 🙂
Da, sincer ma asteptam sa imi placa dar nici chiar asa 😀
Sună foarte interesant. :)) O pun pe listă.
Sa inteleg ca si lista ta se lungeste pe recenzie ce trece….
Incerc deja a nu stiu cata oara sa las comment, dar wp ma uraste. As citi si eu cartea :).
Nu te uraste doar pe tine, am mai pierdut comentarii din cauza lui 😦 Sa o citesti, cand ai timp. Eu inainte ma plangeam ca n-am ce citi, acum stau cartile la coada si n-am timp (decat in metrou si seara putin inainte sa adorm).
[…] invizibile, Redsky-tot despre Orasele invizibile, Simona-Mostenirea, Oana-Joseph Andrews, Mihaela-Vei fi acolo, Share this:TwitterFacebookLike this:LikeBe the first to like this […]
eu mi-am cumparat recent Fata de hartie de acelasi autor..daca imi place promit sa o citesc si pe asta:)
Desi ambele mi-au placut mult, daca ar fi sa aleg care e pe locul 1, as alege “Vei fi acolo”. Sunt curioasa ce parere o sa ai si tu.
Şi uite că până la urmă tot ţi-am aflat părerea despre ea. Ce mă bucur 🙂
Cartea cea mai solicitata din campania Valluntar. Face furori printre detinatorii de bloguri.
E o carte care merita sa faca furori. Chiar m-am mirat ca n-a mai scris nimeni despre prima carte pe care am ales-o in schimb aceasta a avut mare succes.
Si totusi, sunt lucruri pe care le as schimba cu orice pret, caci orice altceva ar merge rau, nu se ridica la nivelul celor deja intamplate…
Daca prezentul ne nemultumeste, tentatia de a schimba ceva din trecutul care ne-a adus aici e foarte mare. Dar cum in viata reala n-avem cum sa mai intervenim in trecut, ce-a fost a fost. Conteaza doar ce este si ce urmeaza.
Cartea asta a fost si pe lista mea (mi s-a cerut sa nu zic doar un titlu pentru campanie, ci o lista pentru ca aveau lipsuri in stoc).
Suna foarte interesant si deja stiu ca pe asta as vrea-o la schimb cu a mea:)
Si problema pe care o pune, sa alegi intre persoana iubita si copil, o alegere imposibila aproape…chiar ca pica greu la suflet.
Ti-o dau data viitoare cand ne vedem.
Frumos ai scris despre carte, ma faci sa cred ca merita sa o citesc :). O strabunica de-a mea zicea, cu zeci de ani inainte de episodul povestit de tine, ca orice ti s-ar intampla – oricat de rau sau tragic pare, e cel mai bun lucru care se putea intampla la momentul respectiv. La asta ma gandesc tot mereu cand mi se intampla ceva nasol si parca trece mai usor …
Inteleapta strabunica ta. Spre exemplu fericirea pe care o traiesc eu acum este o suma de experiente nefericite prin care a trebuit sa trec. Asa ca sunt de acord cu ea si ma consolez mereu cu asta cand ceva nu merge asa cum mi-as dori.
imi place cum ai scris despre cartea asta. In urma campaniei m-am ales cu o lista destul de lunga cu carti de citit, iar aceasta este una dintre ele. Cred ca este greu sa alegi intre ceea ce consideri iubirea vietii tale, neimplinita, virtuala, deci perfecta si copilul cu care ai trait ani buni, pe care il iubesti, e al tau cu bune si rele chiar daca initial nu ti l-ai dorit. Cred ca retrairea vietii duce negresit la pareri de rau dupa ce ai avut prima data chiar daca pe unele planuri iese mai bine. Mi-ar placea sa ajung la o varsta respectabila si sa ma pot uita in urma cu mandrie si liniste sufleteasca, fara prea multe regrete.
Si lista mea de lecturi e lunga in urma campaniei. Azi ma apuc de alta carte, sa vedem de care ca mi-am cumparat recent cateva.