Deşi încă n-am văzut acest film românesc (dar vreau să-l văd doar că nu mai e la cinema şi nu ştiu unde să-l văd), am văzut alt film (franţuzesc de data asta) căruia cred că i s-ar potrivi acelaşi titlu în limba română (în engleză e Beautiful Lies iar în original se numeşte De vrais mensonges). După ce-am văzut A Happy Event şi The Intouchables, am început să mă obişnuiesc cu filmele franţuzeşti să trec peste faptul că nu e în engleză aşa cum m-am obişnuit să urmăresc 99% din filme şi seriale.

Filmul cu minciunile frumoase este unul romatic în final însă are destule momente comice (la care măcar zâmbeşti, eu sincer am uitat cum e să râzi cu poftă la un film) şi e plăcut de urmărit. Emilie este proprietara unui salon de înfrumuseţare care vrea să-şi ajute mama să depăşească depresia provocată de faptul că soţul a părăsit-o pentru o femeie mult mai tânără cu care urma să aibă şi un copil şi îi trimite o scrisoare anonimă de dragoste (pe care ea o primise de fapt). Lucrurile iau altă turnură decât s-ar fi aşteptat Emilie (mai exact, se complică mult peste puterile ei de gestionare) şi… de aici vă las să vă uitaţi.

Ce rol au minciunile frumoase în vieţile noastre? Unul foarte important aş spune. Dacă n-aţi văzut The Invention of Lying eu zic să vă uitaţi. E un bun exerciţiu de adevăr iar adevărul absolut nu face tocmai bine în orice situaţie. Minciuna nu e mereu personajul negativ aşa cum nici adevărul nu joacă permanent roluri pozitive.

Acestea fiind spuse, nu vă mint când vă urez un weekend frumos şi relaxant.