Am primit anul acesta de la un Moş Crăciun o carte de colorat. Parcă ar fi ştiut că mi-am dorit-o şi parcă ar fi ştiut că, în copilărie, pe lângă modelatul plastilinei, coloratul este activitatea mea preferată. Este o carte de colorat pentru adulţi, antistres, menită să calmeze minţile hiperactive şi să le concentreze pe un singur lucru: coloratul unor ilustraţii extrem de minuţioase. Am mai testat coloratul şi altă dată, cam acum un an, cu o carte de mandale şi tot de atunci mi-am cumpărat şi creioanele pe care acum doar le-am dat jos din bibliotecă să le ascut.

Acum însă este altceva. Cartea e fantastic de detaliată şi nu e tocmai uşor de colorat iar mintea mea aglomerată nu reuşeşte mereu să stea concentrată foarte mult timp. Dar e un început, pe măsură ce colorez îmi dau seama că, deşi îmi obosesc ochii, mi se odihneşte creierul pe care-l distrag de la alte griji şi probleme atunci când mă concentrez să colorez copaci şi flori şi căsuţe şi păsări.

Poate n-o să stau până la trei noaptea să colorez copaci aşa cum poate făceam uneori cu puzzle-urile însă deja am început să colorez în timp ce ascult filme sau emisiuni la televizor, şi-mi ţin mintea ocupată cu o activitate plăcută în timp ce o păcălesc şi o distrag de la atâta gândit şi plănuit.

Cam aşa arată masa mea de lucru. Ce ziceţi, vă tentează?