Skip to content

Hello from the Other Side

February 11, 2017

Am citit parţial acest articol alaltăieri, când aveam deja programat să merg la cinema să văd filmul. Aşa de tare ce a fost sharuit cu menţiunea că râzi cu lacrimi la el încât a trebuit să mă demachiez înainte să fiu sigură că-l pot citi liniştită şi fără urme de mascara pe faţă. Spun parţial pentru că n-am reuşit să trec de primele zece umbre ale acestei cronici pe bune. Cronici? Pe bune? m-am întrebat eu când n-am reuşit să-l citesc cu totul. Am văzut aseară filmul şi azi dimineaţă am izbutit, cu greu, să citesc şi restul articolului, măcar să vorbesc în cunoştinţă de cauză.

Am mers entuziasmată la film cu gândul că voi lua cel puţin un autograf de la una dintre sosiile lui Adele. Am găsit cu greu un loc decent în sală pentru că, ce credeţi, cu o oră înainte de film erau date aproape toate biletele, inclusiv cele din primul rând. Măi să fie câte Adele are Bucureştiul ăsta. Ca să nu mai zic de câţi bărbaţi trebuie să fie idioţi, sub papuc sau câţi dintre ei trebuie să fi pierdut un pariu.

Am intrat în sală şi am avut tendinţa să strig “Hello”, “It’s me” să văd care dintre sosiile lui Adele reacţionează dar ce credeţi? Oriunde mă uitam nu reuşeam să le văd. Vedeam în schimb oameni ca mine şi ca tine, adică grupuri şi grupuri de tineri care au venit să vadă un film (şi femei şi bărbaţi deopotrivă) şi să se relaxeze într-o zi de vineri, după o săptămână de muncă. Să mai menţionez că nu am trecut nici de 40 de ani, nu sunt nici singură şi aş vrea eu să am vreun pic din frumuseţea şi talentul lui Adele. Ca să nu mai spun de prietena mea cu care am fost la film care este un exemplu de frumuseţe şi delicateţe feminină. Şi ea mai are mult până la 40 de ani şi nici dacă s-ar chinui n-ar reuşi să fie singură vreodată. Dar nu contează asta. Ce legătură are până la urmă felul în care arătăm cu filmele la care ne uităm?

Am stat şi m-am gândit… de când ar trebui să mergem să vedem doar filme de Oscar şi cu replici de Oscar? Şi de când ar trebui să vedem numai filme aşa zis inteligente? Dacă mergem la un film să ne simţim bine şi să ne mai relaxăm după o zi de muncă suntem mai puţin inteligenţi? Mă îndoiesc. Dar îmi asum să mă contraziceţi, nu suntem toţi la fel şi, aşa cum scriam în articolul de anul trecut, câte umbre atâtea păreri sau chiar mai multe.

Dacă o scenă de sex într-un film încă ne mai face să râdem sau să ne foim în scaun şi să ne uităm pe pereţi ca atunci când ne trimiteau părinţii să le aducem un pahar cu apă atunci când se nimerea să fie într-un film la care ne uitam în familie atunci înseamnă că pudibonderia încă mai o calitate care ne caracterizează. Pentru că ce face un copil când prinde câte o scenă de sex parţial? Râde şi se ascunde pentru că nu e pentru el şi nu e pentru vârsta lui şi nici n-o înţelege. Dar mai facem asta şi la 30 de ani oare?

Sigur că au fost şi unele scene uşor penibile la care am râs, au fost şi momente când a fost amuzant pe bune şi atunci am râs iar.Dacă nu ai citit cărţile (mă scuzaţi că le menţionez aşa, am văzut că în cronicile pe bune era o jignire supremă adusă cărţile să numeşti aceste volume cărţi; eu le voi numi în continuare aşa) e mai greu să urmăreşti povestea deşi filmul urmăreşte destul de bine povestea. Dar dacă ai citit şi cărţile atunci filmul devine mai interesant pentru că pune o imagine pe care oricum ţi-ai creat-o în minte atunci când ai citit. Şi imaginea nu e rea deloc. Iar coloana sonoră care însoţeşte imaginea este şi ea inspirată şi bine aleasă.

Pentru mine a fost o seară relaxantă în care am reuşit să mă deconectez de muncă şi, pentru cine mă cunoaşte şi în viaţa reală, ştie cât de greu spre deloc mă deconectez eu de munca mea.

Pentru cine are de gând să plătească bilet să meargă la film doar ca să aibă de ce face mişto dupa aia, îi recomand să ia cei 27 de lei pe care i-ar da pe bilet şi să cumpere azi o masă caldă unui om sărman de pe stradă. Ca mişto poţi să faci şi fără să-l vezi, după cum s-a demonstrat deja în miile de păreri cu privire la film care au apărut pe internet fără ca cei care îşi dau cu părerea să fi văzut despre ce comentează.

Îmi asum riscul de a primi unfollow pe blog şi pe Facebook în urma acestei postări deşi rareori mă bag în subiecte semi-controversate tocmai pentru că nu-mi place să pornesc discuţii interminabile, motiv pentru care îmi şi rezerv dreptul să şterg comentariile care tind să ducă în direcţia respectivă.

So, hello from the other side a părerilor despre 50 Shades Darker!

hqdefault

Advertisements
2 Comments leave one →
  1. February 13, 2017 9:11 am

    Si eu am fost dezamagita de prima parte ….L-am vazut ,la fel ,online …Probabil aveam mai multe asteptari de la acest film ,pentru ca ne-a ”intoxicat” cu reclama peste tot..Am avut prieteni care il vazuse la cinema ,vorbesc de partea unu , si au zis ca e super si bla bla bla …Probabil ma asteptam la altceva ….De aceea nu ma atrage deloc partea unu ..

  2. Eva permalink
    February 11, 2017 8:52 pm

    Dap, controversă..
    Eu cred că filmul ăsta se încadrează la “place/nu place sau nu recunosc că le place”!
    Succesul mai degrabă al volumelor(cărți 😉) decât al filmului a pornit de la ideea de a pune pe afiș subiecte oarecum tabu pt majoritate. Da sec XXI, da dezinhibare, dar mulți/multe încă sting lumina înainte. Asta ca să fiu diplomată!
    Clar multe dintre “Adele” s-au regăsit în personaj și clar și mai multe au fantezii nemărturisite, ascunse în spatele unei false pudori. Pe asta s-a bazat subiectul, nevoia tuturor de sexualitate, diversitate și în definitiv.. “whatever turns you on”.
    Acum a intervenit problema.. de la idee la practică, s-au pierdut rău pe drum. EL James a transformat continuările(off, da, întotdeauna continuările dezamăgesc) într-un reload patetic al Sandrei Brown. Da, le-am citit pe toate.
    Filmul, departe de a se baza pe Kafka, nu provoacă deloc imaginația fiind groaznic de previzibil chiar și pentru cei care nu au citit vreun volum. Eu sunt mai degrabă fan teatru, dar am încercat să văd prima parte acasă, on line.. după primele cadre am folosit la maxim butonul forward, dezamăgită de tot; de la jocul actorilor la punerea în scenă, muzică .. scenele intime sunt atât de lipsite de senzual încât în loc să provoace dorința inspiră greață. Și nu sunt o pudică, e vorba doar de așteptări care sunt la alt nivel decât ce a oferit filmul.
    Inutil să spun că nu mă risc să plătesc bilet la partea a doua decât dacă vreau să dorm în public. Not my fantasy.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: